equillibrium a scris:Tu te referi la libertatea civica, adica din punct de vedere social. Libertatea individului se refera la alegere. Intre un stimul - evenimentele care actioneaza asupra mea - si reactia mea exista un moment al alegerii reactiei. Capacitatea de a alege constient aceasta reactie este libertate. Ea este limitata in diferite grade de constringeri exterioare mentale (religie, norme sociale, morala, etc.) sau fizice. Insa in ultima instanta un anumit grad de libertate ramine (libertatea trairilor interioare). Si nimeni nu ne poate da sau lua aceasta libertate.
Libertatea religioasa are si ea anumite ..limite.Nu poti sa il propovaduiesti pe Isus,sau crestinismul,in tarile puternic comuniste,ca te poti trezi judecat si ucis ...desi ei au acces in lumea libera sa isi spuna sau propovaduiasca ideile.
Dar poti sa te simti liber in inima ta si in suflet,desi esti inchis,sau acuzat pe nedrept?
De exemplu pe vremea cand eram io tanc mic,si Securitatea avea putere,multi preoti ortodocsi,catolici,pastori,si pur si simplu oameni care aveau o credinta in dumnezeu(ca suntem pe topic de spiritualitate)...erau inchisi ani multi in locuri cu greu de descris a fi "locuibile"...oameni ca...Traian Dorz si Richard Wurbrandt.Totusi citindu-le cartile si afland prin ce experiente au trecut,am vazut ca aveau libertatea aceea interioara care intrece orice limita.
Ce ziceti?Se poate sa ai libertate interioara in momente de criza?
