Început de Yvo, Sâm 11 feb 2006 · 808 răspunsuri · 66.466 vizualizări
Nu trebuie sa te sinucizi din dragoste sau pentru orice alt motiv.
Trebuie sa mergi mai departe, sa gasesti puterea de a trece peste tot, sa poti sa zambesti chiar daca te doare.
Adevarul este ca pana la urma toti murim, mai devreme sau mai tarziu, e doar o chestiune de timp, nu este nimeni nemuritor.
Asa ca de ce sa grabesti acest fapt, nu vei rezolva nimic.
Ceea ce conteaza este,sa faci ceva pentru tine, sa fi mai bun cu toti, sa traiesti pentru ceva, sa-ti gasesti fericirea.
White_flag a scris:E un gest de curaj pentru ca iti iei viata/ moartea in propriile maini.
Haha... asta daca viata ti-ar apartine. Pacat ca exista legile fizicii care nu ne ofera loc de liber arbitru.
Sinuciderea din lipsa de dragoste este pe primul loc in statistici.
La nivel subconstient probabil ca este o decizie pe care cineva o ia in urma constientizarii faptului ca nu este in stare sa isi indeplineasca cel mai banal scop in viata: propagarea speciei. Odata ce aceasta notiune s-a infiltrat sub orice forma in mintea individului ea se traduce prin depresie, senzatia de inutilitate sociala si nevoia de a se izola si mai mult de societate. Majoritatea acestor indivizi reusesc sa isi suprime acest sentiment sau sa isi gaseasca alt scop fundamental in viata pe care sa il urmeze si care sa le distraga atentia. Din pacate acest lucru nu este posibil pentru toti oamenii.
Nu cred ca se poate vorbi despre curaj, lasitate sau prostie. Este vorba mai degraba despre o manifestare a selectiei naturale la nivel social.
White_flag a scris:E un gest de curaj pentru ca iti iei viata/ moartea in propriile maini.
Curaj de cateva minute pana iti dai duhul. Ala nu e curaj. Sinuciderea e drumul lasului. Curaj este cand iei viata in piept si alegi sa o traiesti fiind constient ca vei avea parte nu numai de momente bune in ea. Multi oameni au ganduri din astea, sa-si curme zilele, cand au ajuns la capatul puterii, can nu mai pot lupta, cand sunt deprimati rau, cand viata le joaca farse. Chiar si eu am momente din astea. Dar cel puternic si curajos le depaseste si hotaraste sa traiasca.
Editat Sâm 10 mar 2012 20:41
Pana la urma, mai devreme sau mai tarziu, toti murim. Nu vad nicio virtute in amanarea unui fapt inevitabil. Sa traim pentru a trai?
Poate ma enervezi si chiar maine imi fac gagica.
White_flag a scris:Pana la urma, mai devreme sau mai tarziu, toti murim. Nu vad nicio virtute in amanarea unui fapt inevitabil. Sa traim pentru a trai?
I-adevarat ca viata pare a nu avea niciun sens, dar poti sa-i dai tu unul. Insa nu toata lumea-i capabila sa faca asta.
Am inteles ce motiveaza sinuciderea pentru unele persoane.
In principal esecul. Daca au crescut cu o mentalitate conform careia esecul e inacceptabil, vor considera ca nu mai exista viata dupa evenimentul X,Y,Z .
Mai ales daca li s-a indus sentimentul de valoare conditionata (daca gresesti in privinta asta nu esti bun de nimic) si cel ca orice ar merge vreodata la vale, e din vina lor.
Editat Dum 11 mar 2012 03:43
Inca nu s-a nascut acel barbat pe care sa-l iubesc pana intr-atit de mult sa ma si sacrific pentru el 