Codrina, vii aici cu o problema , dar cind primesti comentarii impotriva dorintei tale sau intrebari suplimentare, intri in defensiva sau ridici nasul sus, gen "las ca stiu eu detaliile".
Tu ce vroiai, sa cadem in admiratie, sa smulgi lacrimi, sa primesti urale ???
Nu e ok ce faci, asta e clar. Singura iesire este sa fi sincera cu tine insati, iar daca vrei sa vezi cite ceva in plus ce-ti poate scapa, sa mai si raspunzi daca tot ai ales sa vorbesti cu noi.
Nu-mi place deloc atitudinea asta usor aroganta "vai, cit va stresati voi pe subiect in lipsa mea, aproape ca nu-mi pasa ". Daca ai recunoscut ca ai o dilema ,si ne-ai invitat in viata ta, atunci e cazul de dialog deschis. Daca nu, sa stii ca putem dormi linistiti si fara sa ne povesteti tu idile.
Iar porcaria aia ipocrita cu "as putea sa cresc eu cei 4 copii, dar totusi sunt doamna ii las si ei macar copiii, ca sotul l-am luat", sa n-o mai spui niciodata. Pentru ca exact asa suna cum am scris eu, nu altruist cum ai vrut tu sa para.
Te crezi pe val, inca, insa cu cit vei ajunge mai sus, mai rau vei cadea.
Cei care vor totul de obicei se aleg cu nimic.
Codrina a scris:
Motive la ce? La relatia mea extra? Le-am cautat la inceput, le-am identificat si au ramas aceleasi de atunci si pana azi.
Si da, sunt sigura pe iubitul meu. Sentimentele sunt neschimbate si acum, cand ne despart atatia km...
Acuma nu de sentimente e vorba ci mai degraba de viitor.
Te vezi avind un viitor cu el ?
Ipotetic vorbind, daca s-ar putea maine, el ar dori un viitor linga tine ??
Te vezi linga el 24/24 in calitate de sot?
Fa un exercitiu de imaginatie , ca si cind n-ar exista familiile ci doar voi doi.
Codrina a scris:
...mita draga, tu ai copii?
Daca nu, n-ai de unde intelege!
te-am mai intrebat, citi ani au copiii aia??
inteleg ca sunt inca la scoala si depind de voi, dar ce virsta au ?
Pharrell24 a scris:
Si nu, nu e o idee buna divortul din punctul meu de vedere, nu atat timp cat copiii trebuie mutati in alta tara, rupti de tot ce au invatat acolo, de stilul lor de viata, de prieteni, etc.
Nu, nu e bine deloc pt copii. In general, cred ca ai dreptate si tu si vasilica333, cu ce ati postat.
Codrina a scris:
Baaaai, da ce personal ai luat-o! Incercam doar sa destind putin atmosfera! Ce esti asa crispat? doar nu esti sotul meu 
cred ca doar luind in derizoriu situatia , poti suporta ce se intimpla.
e modul tau de a face fata , incerci sa o minimizezi daunele.
Typhon a scris:
Asta nu inseamna ca nu se vor prinde. De ce ar trebui atata deranj, doar pentru ca parintii nu-si pot tine chilotii pe ei ? :roll:
sa stii ca si copiii aia mai cresc, ajung adulti si isi dau seama ca viata nu-i roz, si mai ales ca si parintii lor sunt oameni nu zei perfecti.
doar pt asta iti iubesti mama, ca i-a fost fidela tatalui tau ??
sa fim seriosi, habar n-avem cine sunt parintii nostri ca oameni, ii vedem mama si tata si asa ramin pt noi.
@ hai sa va spun un secret.
copiilor nu le pasa ce trairi, ce viata amoroasa, fericita sau neimplinita au parintii lor.
NU LE PASA.
Ei vor doar ca mama si tata sa fie impreuna, si sa asigure stabilitatea familiei necesara cresterii lor. Atita vreme cit parintii reusesc dincolo de relatia lor, sa creeze o atmosfera de colaborare , liniste in casa, copiilor nu le pasa defel daca tata mai face sex pasional cu mama, sau daca mama isi doreste mai multa atentie.
Problema reala este doar daca se isca scandaluri si e o atmosfera tensionata in permanenta, asta le face rau. In rest, pot creste fara sa aiba habar si sunt fericiti ca au o familie.
Relatia amoroasa dintre mama si tata , nu-i treaba lor.
Am vazut destui copii , chiar adolescenti a caror parinti au divortat. Toti duc o mare trauma, si-si doresc sa nu se fi intimplat asta. Ii marcheaza despartirea parintilor pe viata.
Asa ca, daca se poate ca cei doi sa colaboreze ok pt cresterea copiilor, chiar constienti ca intre ei relatia s-a racit, mi se pare ca e necesar sa o faca.
@ Fair play Codrina, mai poate fi, daca incerci sa discuti cu sotul tau si daca tot nu mai e nimic intre voi, sa aveti o relatie deschisa amindoi, fiecare sa-si vada de fericirea lui, sa va cresteti copiii impreuna, macar pina ajung la majorat.
cred ca doi adulti responsabili si care se respecta reciproc, pot sa ajunga la acest compromis decit sa se ascunda sau sa minta .
