Eu sunt student si lucrez part time la o firma... Ideea este urmatoarea pentru mine este foarte greu sa imi gasesc alt loc de munca deoarece, evident nu am experienta, asa ca orice patron isi permite sa ma ia pe un salariu < de 400(fiind salariul de inceput aici la noi) lei fara sa treaca ceva intr-o carte de munca si imi pretinde sa stau cat vrea el la lucru. Eu ma resemnez in situatia asta fiindca deocamdata nu am ce face, dar daca as fi angajat cu toate drepturile, la abuzuri prima oprire a mea ar fi biroul sefului si daca acolo nu se gaseste intelegere la sindicat, iar in ultima instanta, eu stiu?, poate la tribunal.
patronul - stapan de sclavi
Început de MariaB, Lun 6 feb 2006 · 17 răspunsuri · 13.697 vizualizări · închis
MariaB a scris:multumesc pentru urare!daca joc din cand in cand la Loto si imi doresc sa castig este ca sa imi deschid propria afacere si sa o construiesc pe principiile mele, de respect unii fata de altii si toti fata de lege...
ma intreb cat ar rezista afacerea...
oare de ce sunt atat de rari patronii care trateaza pe salariat ca pe un coleg de munca - fiecare la nivelul sau
Afacerea ar rezista foarte mult. Nu patronii cumsecade sint rari ci oamenii cumsecade in general Crezi ca niste angajati sint mai cumsecade?
MariaB a scris:multumesc pentru urare!daca joc din cand in cand la Loto si imi doresc sa castig este ca sa imi deschid propria afacere si sa o construiesc pe principiile mele, de respect unii fata de altii si toti fata de lege...
ma intreb cat ar rezista afacerea...
oare de ce sunt atat de rari patronii care trateaza pe salariat ca pe un coleg de munca - fiecare la nivelul sau
Pai, daca gandesti asa iti urez sclavie placuta!
Adevarul este ca , vorba lui Creanga, "de toti ar fi invatati n-ar mai ave cine sa traga ciubotele", trb sa existe si angajatori atata timp cat sunt atatia angajati. Si, normal unii sunt buni, altii mai putini, poate si in functie de cum merge firma. Iar daca tu te plafonezi de buna voie exita riscul sa ajungi sa muncesti pt un "tiran". Bineinteles, daca esti tare pe meserie si stii sa iti exploatezi calitatile ai putea sa te joci cu patronul.
Nu mai sta la mana norocului, studiaza piata, pune-ti mintea la contributie, fa un imprumut la banca si risca-te in domeniul la care te pricepi cel mai bine!
Stiu, e usor de spus, dar daca esti stapana pe tine si pe cunostintele tale, daca te informezi bine si ai si un pic de noroc ai 50% sanse sa reusesti! Iar acest procent de reusita il poti creste cu multa munca.
Si eu , precum Victor Apostu, dupa 6 ani de munca in vanzari si dupa o facultate terminata, am preferat sa trec la munca pe cont propriu, tot cu taximetria.Si crede-ma ca prima masina am cumparat-o cu bani imprumutati de la camatari. Am tras tare si acum stau linistit. Crede-ma ca de 3 ani nici nu simt ca muncesc, parca sunt intr-un concediu prelungit. Acum deja imi fac planuri sa trec de la PFA la un SRL . Deja e mult mai usor acum pt ca am posibilitati mult mai mari, de curaj nemaivorbind.
Greu la patron! In majoritatea cazurilor.
Situatie reala: firma de vreo 20 de oameni, a dat faliment, angajatii au ramas cu salarii neplatite in totalitate pe cateva luni, s-au trezit ca nu aveau taxe la stat achitate, unii chiar pe 2 ani in urma. Si-au gasit alte slujbe, insa de cate ori se intalnesc si vorbesc despre vechea firma in primul rand regreta atmosfera de lucru de acolo. Si acolo se muncea peste program, uneori si in weekend dar se muncea cu placere.
Deci se mai intampla si din astea, dar rar.
Victor Apostu a scris:DANu patronii cumsecade sint rari ci oamenii cumsecade in general
Victor Apostu a scris:nicidecum!Crezi ca niste angajati sint mai cumsecade?
se straduiesc sa chiuleasca mai mult decat sa sa fie corecti
dar patronul are mai multe "parghii", este avantajat de o legislatie permisiva...
care cum poate sa subjuge pe cineva - o face!
ceea ce nu inteleg eu este cum gandeste patronul despre viata personala a angajatului, din moment ce in firma programul incepe de dimineata si se termina cat mai tarziu in noapte
in Evul mediu, profesorii erau platiti sa nu aiba viata de familie, ci sa se dedice cu totul scolii - dar putini erau profesori
acum tot mai multi oameni lucreaza la patron!
Acultati-ma pe mine...cel mai bun patron e propria persoana.
Cel mai bine e sa lucrezi pentru tine nu pentru altul.
Atunci poti sa spui ca nu mai ai de cine te plinge pentru ca toate ti le faci cu mina ta.
Si voi daca ati fi patroni la fel ati aplica deviza "munca cit mai multa, bani cit mai putini".
Sa nu ma intelegeti gresit.
Nu sunt patron si nu le iau apararea.
Cind dati de gustul banului o sa vedeti numai 2 lucruri (investitie si profit) iar grija pentru angajat ati pune-o pe locul 2. Majoritatea urmaresc profit cit mai rapid cu resurse si investitii cit mai mici.
E trist dar cam asa se intimpla la majoritatea firmelor.
Sunt si exceptii in care intr-adevar sunt patroni destupati la minte si pun mare accent pe resursele umane si asigurarea motivatiilor pt angajati.
Cine are chef sa citeasca am pus aici un link despre motivatie.
Acele concepte din link se aplica cu precadere in tarile cu adevarat avansate si la firmele de anvergura.
Asta deoarece asigurarea resurselor umane e unul din elementele ISO 9001.
Firmele care se respecta tin cont de aceste concepte pentru ca un angajat motivat duce in cele din urma la prosperitatea firmei iar prosperitatea frmei insemna binele angajatului.
O sa-mi spuneti ca e pura utopie dar eu am avut ocazia sa vad si asa ceva la o firma portugheza care au fabrica in Romania.
Toate cele bune!
MariaB a scris:dar patronul are mai multe "parghii", este avantajat de o legislatie permisiva...care cum poate sa subjuge pe cineva - o face!
Sa stii ca ni-i chiar asa, doar de ceva vreme a mai cistigat patronul niste drepturi, pina acuma angajatul avea 1001 de drepturi care-l apara, dar.....nu le cunoaste si din ... comoditate sau ignoranta de multe ori pierde.
kosfunny a scris:dupa 6 ani de munca in vanzari si dupa o facultate terminata, am preferat sa trec la munca pe cont propriu, tot cu taximetria.Si crede-ma ca prima masina am cumparat-o cu bani imprumutati de la camatari. Am tras tare si acum stau linistit. Crede-ma ca de 3 ani nici nu simt ca muncesc, parca sunt intr-un concediu prelungit. Acum deja imi fac planuri sa trec de la PFA la un SRL . Deja e mult mai usor acum pt ca am posibilitati mult mai mari, de curaj nemaivorbind.
Felicitari, imi creste sufletu' cind vad si pe altii care au procedat ca mine si au reusit. Stiu ca a fost greu la inceput (eu pina mi-am platit datoria am lucrat aproape non-stop) dar a meritat. E trist ca banca tare greu te ajuta la inceput. Si uite asa, pina la urma in loc de 170 euro pe luna poti plati si 195, chiar daca banca a zis ca nu te incadrezi in grila lor... Trebuie si camatarii sa cistige nu? Oricum, vine o zi cind vei putea lua credit sa-ti dezvolti afacerea. Este ziua in care te vei gindi " iau credit sau oare mai bine astept inca 1 luna...) Adica, banca iti da o umbrela de ploaie dupa ce tocmai a iesit soarele din nori...