Se practica in mai multe cazuri. Situatia inculpatilor care vor sa scape de inchisoare,uneori chiar de pedeapsa cu moartea, pledand lipsa discernamantului. Se practica in cazul persoanelor dependente care ameninta cu suicidul in cazul in care persoana parazitata vrea sa-i paraseasca. Dar ar mai fi o categorie. Psihopatii ( de care vorbeste si Marta Stout) care nu vor sa munceasca , le convine sa stea pe banii parintilor, bunicilor, sotilor pana cand acestia pun piciorul in prag. Daca vad ca nu au alta scapare, incep subit "sa o ia razna:.Devin paranoici, schizofrenici, incep sa auda voci, sa aibe viziuni, sa spuna ca sunt Noe dar si-au pierdut arca. M-am intrebat de multe ori de ce nu spun adevarul : buna, sunt psihopat, sunt bolnav si am nevoie de medicamente si ajutor. Probabil din cauza ideilor preconcepute in poporul roman. Pentru majoritatea, psihopat inseamna om fara suflet si nu e deloc bine vazut in societate. Cum poate un astfel de om ani de zile sa insele familia, terapeutii, anturajul? Si intrebarea este : intr-un final, nu ajunge chiar sa aibe acele boli simulate, daca ia medicatie in domeniu (eventual si cateva elecrosocuri) si terapeutii il trateaza ca atare?
Pornind de la asta, as vrea sa stiu cum putem deosebi un bolnav prefacut de unul adevarat. Am citit mai multe site-uri in domeniu, majoritatea spuneau ca detectorul de minciuni e ultima dovada. As dori totusi mai multe opinii. Multumesc
