nu ma simteam in masura sa ii aleg prietenii,dar nici nu eram de acord cu unii.o singura data i-am zis ca trebuie sa se gandeasca serios daca vrea sa pastreze relatia cu mine,in asa fel incat sa ii evitam pe "unii".de ce ii ceream asta?cand iesi cu un baiat preferi sa te uiti cum se lasa imbatat si se bate ca intr-un ring de box cu prietenii care il inconjoara si fac galerie?mergi la un majorat si te lasa balta pentru ca cutare i-a zis ca m-am dat la el?in final,erau o influenta rea si nici nu vroiam sa renunt la el fara sa-i ofer sansa de a hotari ce isi doreste.el a ales...si in scurt timp a devenit alt om.cel care fusese vreodata.soacra nu mai stia de multe ori ce sa ii faca,nu vroia sa lucreze...facea scandal si vroia bani si bani...am inceput sa privim mai serios relatia si comunicam mult.tot ce am realizat e spre satisfactia noastra,si luptam mai departe.au trecut 7 ani,din care aproape trei de casnicie.
prietenii aceea...toti s-au maturizat si schimbat.unii se mai tin de prostii,altii au familie.practic nu s-a detasat cu totul de ei,si acum unii chiar ne viziteaza.cel putin acum ne respecta relatia si de multe ori ne ajutam reciproc.
vroiam sa aflu parerile voastre,cazuri asemanatoare.intrebarea este aceeasi,sau reformulata:
va afecteaza prietenii relatia?ai renunta la el(ea) sau la prieteni daca ti s-ar impune?
