harald a scris:
Deci nu "cel mai bun câştigă", ci dimpotrivă, cel mai rău lasă urmaşi.
prin cel mai bun castiga ma refeream la "survival of the fittest".
Nu vreau sa intru in terminologia bun-rau, pt ca unii pot considera agresivitatea rea, altii, buna.
N-am spus ca transmiterea genelor e scopul agresivitatii, doar ca cel mai bun castiga, cel mai bun in sensul de fittest.
"Civilizaţia" europeană (şi în special cea scandinavă) de astăzi este de fapt un dead end. Pentru că reprimă agresivitatea, ceea ce demasculinizează bărbaţii
In legatura cu "civilizatia" europeana, depinde fiecare cum vede lucrurile. Luam cazul lui Hitler, care a vrut sa creeze o rasa germana atat pura genetic, arianismul, cat si agresiva (v. elita SS care era prototipul, erau educati ca sa fie cruzi, fara empatie, desensibilizati emotional si foarte agresivi - trebuiau sa se uite cum cainii lupi sfasaie copiii). El a vrut asta, ca rasa lui agresiva sa isi manifeste agresivitatea la maxim si sa-si impuna dominatia asupra altor rase (lupta pt spatiul vital). Asta e un caz extrem.
Eu inteleg ca pozitia ta e ca ar trebui pastrat un anumit fond de agresivitate.
Reducerea natalitatii s-ar putea sa aiba alte cauze, de exemplu hedonismul. Faptul ca in societatile scandinave vin oameni din societati mai sarace (iar tu percepi asta ca pe ceva negativ, ca si cum ar veni oameni cu gene mai bune) nu inseamna decat o reglare pe piata muncii. Tine de economie, cerere-oferta si faptul ca acei oameni daca ar avea in tarile lor salariile scandinve, cu siguranta nu ar emigra, pt ca oamenii sunt atasati de tarile lor. Daca emigreaza, o fac pt bani, nu ca au gene mai bune iar scandinavii gene mai slabe.
Ce spui tu poate fi interpretat de fiecare conform viziunii sale. De ex, unii ar putea sa spuna ca popoarele scandinave ajung o natiune de blegi, care in caz de atac nu se pot apara. Dar altii ar putea spune ca societatile scandinave sunt un ideal de cooperare. Daca civilizarea omului inseamna temperarea agresivitatii si sublimarea ei in forme creative - arta, stiinta, cunoastere - atunci putem spune ca in viitor, societatea ar putea fi si mai cooperanta si ca in intregul ei se va trezi la o constiinta globala in care sa-si puna fortele in comun, iar castigul individual si social sa fie mai mare (win-win) decat cel obtinut prin agresivitate, competitie si inutila irosire de forte.
Un astfel de om cu o astfel de viziune (a cooperarii) ar spune ca societatea scandinava este pe drumul cel bun. Ce se pierde in societatea asta, pana la urma? Si ei procreeaza, si ei au femei... Ce anume deplangi tu? Ca se pierde idealul de macho (un ideal individualist si egocentric, care dpdv evolutionist inseamna ca eu sa-mi impun genele in detrimentul altora)? :D
Daca privim societatea scandinava dpdv cooperant si umanizant, am putea spune ca nu s-a pierdut mare lucru, dar s-a castigat enorm.