humea a scris:Credinta nu se formeaza din carti, ci vine din suflet.
Pe ce te bazezi tu când spui credinţa nu se formează din cărţi, ci vine din suflet ?
Uite ce e scris în Biblie, în cartea Romani, capitolul 10, versetul 17: "credinţa vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Dumnezeu."
Oare cine ţi-a spus că credinţa nu se formează în cărţi ci vine din suflet ? Să ne uităm la povestirea scrisă în cartea lui Matei, capitolul 16, versetele 21, 22, 23.
Acolo Isus le spune ucenicilor că va merge în Ierusalim, să moară pentru cei aleşi de el. Atunci, apostolul Petru l-a luat de-o parte şi i-a spus să nu meargă în Ierusalim, să nu cumva să fie omorât. Oare nu din suflet a venit acest îndemn al lui Petru ? Oare acest gest, nu e unul nobil, prin care cineva vrea să salveze de la moarte pe altcineva ? Ba da ! Şi cu toate astea, Isus îi spune lui Petru: "Înapoia mea Satano, căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri ale oamenilor."
Cum putem cunoaşte gândurile lui Dumnezeu ? Evident, din cuvântul lui Dumnezeu, şi nicidecum din ce simţim noi, pentru că, simţirile ne duc "pe arătură" şi sunt în funcţie de trăirile de moment.
Allexandrra a scris:
Nu e meritul lui Pascal ca a pariat pe credinta, evident intr-un moment in care era asaltat de indoieli, ci al lui Dumnezeu?
Şi tu atribui omului puteri peste cele ale lui Dumnezeu ? Are omul puterea de a crede el de unul singur şi prin asta să ajungă de unul singur în Rai ? Nu ! Dacă Dumnezeu nu pune duhul lui în om, şi ne face să-l urmăm, se poate da omul tot peste cap, că nu va ajunge lângă Dumnezeu în veci. Tot meritul e al lui Dumnezeu, nu al omului. Cine spune altceva, nu aparţine lui Dumnezeu, ci....ştii tu cui.