Început de nightwish, Lun 9 mai 2011 · 14 răspunsuri · 11.212 vizualizări
Daca ne raportam la experimentul lui Galileo, doua obiecte cu aceeasi forma dar greutate diferita, lasate sa cada de la aceeasi inaltime, vor ajunge pe pamant in acelasi timp. De ce? Acceleratia gravitationala.
Un alt experiment a fost realizat de astronautii care au ajuns pe Luna, un ciocan si o pana, dar conditiile de pe Luna sunt diferite fata de cele de aici.
Totusi.. in caderea acelor obiecte ar mai fi si alte forte de luat in considerare.
Ce parere aveti?
Pe Pământ, acceleraţia gravitaţională e de 9,81 m/s2 iar pe Lună e de 1,63 m/s2.
Experimentul lui Galilei, arată că două corpuri cu greutăţi diferite, indiferent de formă, dacă vor fi lăsate să cadă de la o oarecare înălţime, acestea vor avea o acceleraţie când ating suprafaţa Pământului, de 9,81 m/s2. Însă trebuie îndeplinită o condiţie esenţială: experimentul să fie făcut într-un mediu vidat ! În mediul ambiant natural, acest experiment nu ar avea acelaşi rezultat din cauza forţei de frecare dintre obiecte şi aer. Cu cât un obiect are o formă mai complicată, şi cu o suprafaţa plană mai mare, cu atâta frecarea aerului îi va încetini căderea. Asta se poate vedea dacă luăm două coli de hârtie: pe una o făcem ghemotoc, şi pe cealaltă o lăsăm sub formă de coală, apoi le lăsăm să cadă. Ghemotocul va cădea imediat, faţă de coală, care are o suprafaţă plană mare.
Pe Lună, dacă lăsăm două obiecte să cadă, ele ating solul lunar, cu acceleraţia de 1,63 m/s2. Însă pe Lună nu există aer care prin frecarea cu obiectele să le producă încetinirea.
Prin urmare: forţa care pe Pământ - şi pe orice alt corp ceresc ce are atmosferă - care contribuie la acceleraţia gravitaţională, de fapt mai bine spus la deceleraţia gravitaţională, e forţa de frecare.
Mai jos e experimentul cu pana şi ciocanul, făcut pe Lună în 1971, de către comandantul misiunii Apollo 15, David Scott.
Pai stiu ca e nevoie de conditii de vid, pentru a nu fi afectate de nimic.
Lupini, dar daca dai drumu' la un lift, ce se intampla cu un obiect aflat in interiorul lui?
nightwish a scris:Lupini, dar daca dai drumu' la un lift, ce se intampla cu un obiect aflat in interiorul lui?
La fel ce se întâmplă cu viitorii astronauţi, care se antrenează în avioanele "Vomit Comet", acele avioane care folosesc căderea liberă pentru a simula microgravitaţia, vreme de câteva minute.
Atât oamenii din avion cât şi obiectul din lift, datorită inerţiei, cad împreună cu avionul, respectiv liftul, însă, tot datorită inerţiei, şi aerul din avion dar şi aerul din lift, cade împreună cu avionul, respectiv liftul, deci nu opune rezistenţă celor din avion sau din lift.
Gravitaţie 0 într-un avion "Vomit Comet". Atât avionul cât şi oamenii dar şi aerul din interior, cad în acelaşi timp
Voiam sa aflu, de fapt, urmatorul lucru: se vehiculeaza ideea ca daca sari, la momentul potrivit, intr-un lift aflat in cadere libera, poti minimaliza efectele. Am tot vazut tot felul de experimente.. dar eu cred ca atunci cand liftul cade, obiectul "sufera" putin de imponderabilitate. Acuma.. nu mai stiu daca in timpul caderii mai revine pe podeaua liftului sau nu..
nightwish a scris:Voiam sa aflu, de fapt, urmatorul lucru: se vehiculeaza ideea ca daca sari, la momentul potrivit, intr-un lift aflat in cadere libera, poti minimaliza efectele.
Nu poti scapa
nightwish a scris:Voiam sa aflu, de fapt, urmatorul lucru: se vehiculeaza ideea ca daca sari, la momentul potrivit, intr-un lift aflat in cadere libera, poti minimaliza efectele. Am tot vazut tot felul de experimente.. dar eu cred ca atunci cand liftul cade, obiectul "sufera" putin de imponderabilitate. Acuma.. nu mai stiu daca in timpul caderii mai revine pe podeaua liftului sau nu..
Obiectul care cade împreună cu liftul pur şi simplu cade, însă, având în vedere că el cade împreună liftul la care se raportează, acel obiect dă iluzia de imponderabilitate...dacă cineva ar pune o cameră de filmat în lift, şi ar urmări căderea în direct. Dacă liftul cu obiectul din el, ar cădea de la etajul 40 pe lângă un un om de la etajul 4, acel om ar vedea că atât liftul cât şi obiectul din el, cad cu viteze "de mama focului" şi când ajung în capătul puţului, praf se fac, atât liftul cât şi obiectul din interior, care a căzut împreună cu el, din cauza deceleraţiei bruşte.
În cazul liftului, mişcarea e pe verticală, dar la fel putem lua ca exemplu un tren, care se mişcă pe orizontală cu o acceleraţie de exact 9,81 m/s2, exact cât cea a Pământului. Oamenii şi aerul din vagoane se mişcă împrună cu trenul, adică au aceeaşi acceleraţie, însă dacă se trage semnalul de alarmă, adică frâna, trenul decelerează brusc, iar oamenii şi bagajele se lovesc de pereţii despărţitori ai vagoanelor. La fel se întâmplă dacă se scoate capul pe geam: se simte forţa de frecare cu care aerul se opune "căderii pe orizontală" a trenului.
E exact la fel ca în cazul căderii pe verticală.
Adica.. cu alte cuvinte.. obiectul nu se va ridica de pe podeaua liftului (sau, ma rog, persoana blocata nu va da cu capul de bec)?
Later edit: am gasit ce ma interesa:
http://blogs.howstuffworks.com/2010/01/06/how-can-you-survive-an-elevator-fall/
Practic, si in acest caz avem nevoie de conditii ideale. (daca le putem numi asa) Realitatea este, insa, alta.
nightwish a scris:Adica.. cu alte cuvinte.. obiectul nu se va ridica de pe podeaua liftului (sau, ma rog, persoana blocata nu va da cu capul de bec)?
Când liftul ajunge la momentul impactului, acesta se opreşte brusc, iar persoana din el tinde să-şi continue căderea din cauza inerţiei. Însă, această mişcare îi va fi oprită la fel de bursc de podeaua liftului. Prin urmare, nu, omul nu va da cu capul de bec, ci de podea, ceea ce nu schimbă cu aproape nimic ....soarta omului.
nightwish a scris:Practic, si in acest caz avem nevoie de conditii ideale. (daca le putem numi asa) Realitatea este, insa, alta.
Într-adevăr: teoria e bună, dar în acest caz, practica ne omoară ...la propriu.
Eu ziceam ca da cu capul de bec in momentul in care incepe liftul sa cada...