Spasmofilie

gabone77 a scris:

si comunicarea o mai rezolvi. dar cu sentimentele mai greu, ce tu poti sa dicteze inimii pe cine sa iubeasca si pe cine nu?

Ce sa iti spun? Iar ajungem la parinti. Ei te-au invatat in copilarie, prin propriul lor exemplu , ce sentimente sunt 'aprobate" si care nu. Acum, tu rulezi scriptul si te simti prins ca mata-n sac si zici ca "ce sa-i dictezi inimii?" Ei, uite ca poti. Tu esti proprietarul ei, nu ea te poseda. Atata timp cat nu accepti mental profund subconstient, ca ceea ce ai invatat in copilarie nu iti este de folos, ai sa stai si sa te tot intrebi, ce sa faci cu sentimentele. In viata sunt lucruri care ai voie sa le faci si chiar esti obligat, si altele pe care le faci numai daca vrei. Ca de exemplu, indragostirea aia fabuloasa de cineva care nu ti-o impartaseste, vine tot din sentimentele neconditionate lipsa ale parintilor. Cei care in copilarie nu au fost iubiti neconditionat, habar nu au cum sa iubeasca la fel. Ei mereu fac dependente afective alandala de persoane.Cand ai sa accepti ca schemele scriptului nu iti aduc multumire, ai sa vezi cum ti se schimba si sentimentele.

Fix la fel spuneam si eu inainte de terapie...cum naiba sa schimb sentimentele?. Ei, uite ca pe masura ce s-a derulat terapia si am pus in practica ce am invatat acolo, mi s-au schimbat si sentimentele. Interesant , nu?

de acord. cateva hinturi? terapie urmez si eu la psihoterapeut dar sunt abia la a doua sedinta deci mai am de dat la pedale sa ajung unde vreau. cert e ca vreau si probabil am sa si pot doar trebuie sa las sa curga nitel timp ca nimic nu iese peste noapte.

poopsy a scris:

mama e plecata de 4 ani

I-ai simtit intens lipsa cand a plecat acum 4 ani? Erai atasata de ea mai mult ca de alti membri din familie?

gabone77 a scris:

de acord. cateva hinturi?

Cateva hinturi ai prin postarile de pe aici de pe forum. Alea cu mijloacele de iesire din script spre exemplu, sau cu pilonii care trebuie sa ii recladesti. Modul cum le aplici tine de tine...esti liber sa iti gasesti maniera proprie de exprimare.

gabone77 a scris:

terapie urmez si eu la psihoterapeut dar sunt abia la a doua sedinta deci mai am de dat la pedale sa ajung unde vreau. cert e ca vreau si probabil am sa si pot doar trebuie sa las sa curga nitel timp ca nimic nu iese peste noapte.

Foarte bine faci. Acum , rabdarea este si ea importanta. Doar nu vrei sa se rezolve peste noapte ce s-a derulat gresit ani de zile.

iosafat a scris:

I-ai simtit intens lipsa cand a plecat acum 4 ani? Erai atasata de ea mai mult ca de alti membri din familie?

la inceput m-am bucurat putin ca a plecat. imi placea foarte mult sa fiu singura. cu timpul a inceput sa-mi fie din ce in ce mai mult dor de ea. sunt o persoana retrasa si emotiva si nici prea sociabila nu sunt. dar ea e mama mea si nimic nu o putea inlocui

am scapat de atacurile de panica

Abia acum pot sa vorbesc despre starile prin care am trecut. Dar au fost...Cum am reusit? Un raspuns simplu nu pot sa va dau...dar a inceput cu tratamentul medicamentos (ciprale si rivotril) pe care l-am luat 6 luni (desi dupa 2 era bine), in paralel Rhodiolin si Noni de la calivita (sa cititi despre ele pe net), Ca de la Tianshin si psihanaliza.

Acum iau doar Ca, polen si ...sunt ca inainte de atacuri...fara frica..depresie,anxietate

Daca va pot fi de ajutor sa ma contacta-ti pe mail

dclau a scris:

am scapat de atacurile de panica

Abia acum pot sa vorbesc despre starile prin care am trecut. Dar au fost...Cum am reusit? Un raspuns simplu nu pot sa va dau...dar a inceput cu tratamentul medicamentos (ciprale si rivotril) pe care l-am luat 6 luni (desi dupa 2 era bine), in paralel Rhodiolin si Noni de la calivita (sa cititi despre ele pe net), Ca de la Tianshin si psihanaliza.

Acum iau doar Ca, polen si ...sunt ca inainte de atacuri...fara frica..depresie,anxietate

Daca va pot fi de ajutor sa ma contacta-ti pe mail

Felicitari! De cat timp nu mai iei Cipralex si Rivotril? Unde ai facut psihanaliza sau cu cine?

poopsy a scris:

la inceput m-am bucurat putin ca a plecat. imi placea foarte mult sa fiu singura. cu timpul a inceput sa-mi fie din ce in ce mai mult dor de ea. sunt o persoana retrasa si emotiva si nici prea sociabila nu sunt. dar ea e mama mea si nimic nu o putea inlocui

"la inceput m-am bucurat putin ca a plecat" - Te-ai bucurat, oare de ce?

Ai preferat sa te mentii in solitudine. E firesc sa simti lipsa cuiva de a carui plecare te-ai bucurat in fond?

"sunt o persoana retrasa si emotiva si nici prea sociabila nu sunt" - nu esti de acord cu ceea ce vor oamenii de la tine? Sau nu sti ce sa le oferi, sau cum sa le oferi?

"dar ea e mama mea si nimic nu o putea inlocui" - depinde cat de mult ti-a permis sa cresti, de la o anumita varsta copilul care a crescut mare se poate desprinde de la sine de mama pentru ca are mijloacele de a se apara singur, de a obtine singur ceea ce are nevoie. Tu ai aceste mijloace? Ce iti doresti sa obtii si nu reusesti?

In adolescenta tanarul se trezeste brusc ca are nevoie si de altceva decat de mancare şi somn. E momentul cand se confrunta brusc cu viata. Daca se vede lipsit de mijloace in aceasta confruntare, poate intra in panica, depresie. Parintele ARE DATORIA MORALA de ai oferi aceste mijloace. Ele nu sunt in primul rand de ordin material. Am enumerat la alta postare care sunt mijloacele prin care omul isi atinge obiectivele in viata. Aceste mijloace sunt tot ce poate primi mai pretios un copil de la parinte. Daca nu le-a primit,

acum citesc "fa saltul", o carte de f. silverberg apropos de spart tiparele negative care ne influenteaza viata. si am luat si "ce spui dupa buna ziua", scrisa de berne. aviz lui iosafat ca vin tare din urma :)

Si eu sufar de atacuri de panica si mai mult de atat de o "stare" generala prosta.

Am aceste simptome de 4 ani(existau de mai mult timp dar de atunci am inceput sa-mi fac cu adevarat probleme). De acum 1,5 ani am urmat un tratament bazat pe Lexotan(2 pastile/zi) si Seroxat(1 pastila/zi).

Dupa putin timp dupa ce am inceput sa iau pastilele au aparut primele semne de stare de bine si s-a mentinut pana in prezent cand m-am lasat de o luna de tratament.

In timpul tratamentului am fost si la un psijolog care e f. oki si m-a ajutat de asemenea dar din anumite motive(job, etc) de jumatate de an nu am mai ajuns.

Ideea e ca eu cred ca se pot rezolva aceste probleme cu un psiholog dar de asemenea si daca citesti o carte cu toata consideratia, scrisa de Eckart Tolle se numeste "Puterea prezentului" si a aparut la editura "Curtea Veche". Autorul este considerat un iluminist(discipol al lui Budha) si vorbeste din experinta propriei vieti....o RECOMAND cu caldura. Am pus cateva idei in aplicare si se simte DIFERENTA.

Citesti din ea si ne mai auzim!

SANATATE