Disectie

Da, cine vrea mici robotei. :)

Z e r o a scris:

Libertatea, in sfarsit sunt la locul potrivit. Totul e bine cand se termina cu bine! Oricand ai chef de blablaiala disecata, esti invitatul meu. ;)

Sa stii ca da.

La tipologia forumului, acesta e locul potrivit, poate candva se va infiinta categoria "Autocunoastere", care nu e potrivita nici la paranormal, nici la religie, nici la filozofie, nici la psihologie, deoarece autocunoasterea nu se limiteaza la vreo parte, ci e un intreg, tot asa cum stiinta e un intreg si numai nestiinta si neputinta umana fac sa fie inca impartita in multe tipuri.

Apodonos a scris:

Nu exista loc potrivit pentru acest topic. Am intalnit aici literatura, filosofie, psihologie, arta. De cand l-am descoperit m-am gandit ca ar trebui facuta o noua arie pentru el special sau poate si pentru altele de care nu am cunostinta. Sa-i spunem Renastere sau Iluminism pentru ca le include pe toate.

Z e r o a scris:

Eiii, cand o sa ai timp, o sa spui tu, daca o sa mai ai si chef. :) Spor la treaba!

Sper sa devin libera renuntand la obiceiul de a ma crampona de libertate. Crampoanele astea (numesc crampon, ca doar contribui, alaturi de tine, la imbogatirea limbii romane, indarjirea cu care ne agatam de implinirea unor dorinte) pot fi adevarate piedici. Nu am fost prea clara, sper sa fi inteles ce am vrut sa spun, am lasat fraza neterminata.

Vorbim de aspecte diferite, candva ne vom intelege noi.

Z e r o a scris:

Da, chiar si cactusii au nevoie si o primesc.

Probabil ca exista si zei din astia, unii care s-au lovit la cap, unii care, din varii motive, nu s-au dezvoltat afectiv. Iar calugarii de pe Athos or fi misogini sau le-o fi frica ca aflati in preajma ispitei isi vor aminti ca-s oameni, pt. ca e usor sa fii sfant cand nu esti inconjurat de nicio tentatie, dar e foarte greu atunci cand tentatiile sunt pretutindeni. Intelepciunea adevarata nu se dobandeste in mijlocul oamenilor ci fugind de acestia? Sunt curat ca lacrima, indepartez toate tentatiile din jurul meu si ma simt impacat, am reusit sa le inving. Isus s-a inconjurat de toti pacatosii si nu s-a temut de ei, de ceea ce-ar putea sa aduca prezenta, influenta lor, langa sine. Oare de ce?

Nici un calugar normal la cap nu se cosidera sfant, ei se retrag in manastiri pt. a se dedica lucrarii de "autocunoastere si autocontrol", pe o cale specifica (isihasm se numeste in crestinismul ortodox) care e supusa totusi dogmaticii respective din motiv de sistem.

Cei ce intra in manastire nu sunt nicidecum sfinti si nimeni nu spune asta, tocmai de aceea sunt inlaturate pe cat posibil ispitele de orice fel.

Asta cu barbatul si femeia in biserica e alta poveste.

Iisus (daca acceptam inscrisurile unor carti si traditia crestina), avea un inalt nivel fiintial, oamenii tocmai de aceea se duc in manastiri, pt. a tinde sa se asemene cu el, "gradina sufletului" se lucreaza zi de zi si ceas de ceas cu multa ravna si migala, ridicandu/ne ori de cate ori cadem, pt. a o lucra iar si iar, inflorirea ei, roadele, nu se obtin printr/un gest de bunavoita, o nu, nici vorba.

Au fost postate cateva melodii superbe, am ascultat doar inceputul, nu se poate.

Nu mai intru si in iubire, deoarece nu simt ca pot sa o fac acum.

Z e r o a scris:

Ce mama, nici n-am cuvinte

Allexandrra a scris:

Ce mama, nici n-am cuvinte

Nuuu, spune! Chiar te rog, daca crezi ca gandesc rau sa vad unde am gresit.

libertatea a scris:

Deocamdata nu ma simt in stare sa iti dau replica. :)

Z e r o a scris:

Nuuu, spune! Chiar te rog, daca crezi ca gandesc rau sa vad unde am gresit.

Deocamdata nu ma simt in stare sa iti dau replica. :)

Pai eu am inteles ca se refera la doamna in cauza, nu la tine. Nu stiu ce aveti toti de luati totul personal.

Z e r o a scris:

Deocamdata nu ma simt in stare sa iti dau replica. :)

:flowers:

Apodonos a scris:

Pai eu am inteles ca se refera la doamna in cauza, nu la tine. Nu stiu ce aveti toti de luati totul personal.

Eu m-am gandit ca poate n-am inteles-o prea bine pe doamna respectiva. Mereu ma tem sa nu gresesc cand analizez (sa nu zic judec) un om. Poate ca Allexandrra a crezut ca-s prea aspra. Asta am vrut sa zic. Nepotrivire de frecvente. :)

libertatea a scris:

:flowers:

Z e r o a scris:

Nuuu, spune! Chiar te rog, daca crezi ca gandesc rau sa vad unde am gresit.

Gandesti foarte bine. Eu cred ca doamna in cauza bate campii. Iubirea mamei ( si a tatalui, desigur) primita in copilarie n-are cum sa fie prea mare nici daca mama ar fi zana zanelor, ca iubirea inseamna printre altele si echilibru. Daca iubeste copilul, e imposibil sa nu dozeze bine si nici nu are nevoie de cantar. Iubirea nu poate fi prea multa sau prea putina. Iubirea e pur si simplu. Pe langa faptul ca acel copil iubit va avea incredere in el, daca nu vine vreun razboi peste el (si chiar si atunci se va reface mult mai repede decat altii), va fi obisnuit cu iubirea si va avea tendinta sa o caute si, de obicei, cand cauti ceva, gasesti. Pe cand daca o sa stea sa masoare, cum a fost obisnuit, e destul de greu sa gaseasca, fiindca pana una-alta nu dispunem de atare aparatura.

Au unele d-ne niste conceptii de ti se face rau. Am mai auzit sfaturi de genul `sa nu arati niciodata unui barbat ca il iubesti`. Nici cu d-nii nu mi-e rusine: `nu-i cauta in coarne, ca ti se urca in cap`.

Tot pentru voi.

Allexandrra a scris:

Da, frica aduce frica, iubirea aduce iubire. Si daca oferim cu portia, tot asa o sa primim, sa nu ne mire. :)

http://www.youtube.com/watch?v=R-LGwYeiBNo

sper sa-ti placa anotimpurile