Daciaromana a scris:
Eun gest exagerat?pueril?.................
Intamplare... candva la inceputul anilor '80. Ea, 18. El aproape 26 cu o iubire destramata in trecut.
Aceleasi imagini ca in aceasta poveste. Semne de intrebare, banuieli, incertitudine...
Sugestie din partea lui in ziua cu pricina... "nu iesi, te sun eu, iti spun cand ne intalnim". Ea, plictisita, visatoare stand la fereastra in asteptarea telefonului... il zareste la orizont pe el, in compania fostei... Frecventeaza acelasi local, se pare. Astfel actuala, pornita de gelozie, in 5 minute e prezenta in local, se aseaza nepoftita la masa celor doi porumbei, consuma dintr-o singura sorbire bautura lui si fara nici un cuvant se ridica si pleaca.
Spectaculos... nu?
Apoi se "maturizeaza" si ea, se lasa convinsa ca in definitiv "gelozia e o prostie", e posesivitate... Si peste 2 ani se casatoreste cu el punand totul in urma.
Devine el cum era ea in trecut, gelos, posesiv, absurd, manipulant. Incearca sa-i mai scapi... fara ajutor nici nu mai poti. Fiecare devine victima unei astfel de relatie, fiecare in drama lui.
Da, daca cineva iti provoaca sentimente care iti fac rau, e cazul sa-ti iei jucariile si sa pleci. Dar nimeni nu are solutii cum sa-ti conduci pasii cand esti indragostit/a. Sa-l parasesti, nu e ca si cum exista un buton de pornire, apoi altul de oprire.
Cei care au asemenea probleme, ca Dacia, deja prin gestul de a scrie aici despre aceste probleme, prin faptul ca ar cauta solutii, par sa fie destul de implicati sentimental. Si unde-i butonul de oprire?