Sub nici o forma nu e la misto topicul...chiar daca poate am sa fiu eu mai cu capsa pusa e ceva ce se cam intampla cum prin viata mea.
So o luam pe rand.
bun acu..... sa va zic eu ceva intereant
am primit un mail...de la un "amic" eu nici macar amic nu il consider
.da na a zicem...ne stim asa din treacat si se pare ca a aflat destul de multe informati despre mine.Oricu acu cateva zile m-am certat cu el...de fapt el cu mine ca nu ii acordam destula atentie pe mess....da serios eu nu ii acord nici cand ne vedem..apai pe mes.... ce treaba am eu cu el....nici macar nu i-am dat de inteles ca as fi interesata de el....
bun nimic in neregula pana la cearta....se pare ca el s-a suparat pe mine ca e amorezat...si vine si imi zice acu ca de aia s-a suparat ca el vroia a ii deschida sentimentele in fata mea si eu l-am trimis la plimbare? :think: oare ce e si cu barbati astia? Intuitia mea feminina a realizat ca din cauza ata s-a suparat el...dar nu s-a dus sa ii planga de mila ca nu ii sta in caracter.. :D
Eu ca amic sa zicem ca l-as pastra..dar amic de la distanta asa...dar pe de alta parte imi e mila de el,adica m-am interesat si eu despre el asa i a trecut si el prin anumite chestii mai naspa.Nu as vrea sa il ranesc,dar eu nu as fi dispusa a am vreo relatie cu cineva>motive ar fi multe..una ca eu nu il simpatizez ca om extraordinar de mult,mi se pare a fi prea imatur pt cei 30 de anisori ai lui,daca ceva nu ii pe placu lui isi i-a jucariile si pleaca si cateodata raneste.Acum poate sunt prea critica..dar am nevoie de o metoda de respingere fara a fi prea rea,sa se simta si el ok,adica intr-un cuvant sa fie bine..pt amandoi
:)
