Sufletul pereche este un mit care te ajuta sa-la simti mai aproape de tine pe cel care a plecat la Domnul,acel suflet care iti daruia zi de zi un zambet care iti umplea imensul gol de comunicare.Mie cel putin imi completa universul,simteam ca nu-mi mai lipseste nimic sentimental vorbind.El era copilul meu.Acum cand in fiecare zi traiesc cu frica de moartea celui de al doilea copil,gandul ca Andrei este acolo sus si ne pazeste ma face sa fiu putin mai senina.
suflet pereche -- intre mit si adevar
Început de raduc, Joi 2 sep 2004 · 295 răspunsuri · 67.060 vizualizări · închis
eu cred ca o sa ramana in continuare un mit....poate intalnesti persoana aceea care te faci sa atingi implinirea sufleteasca si fericirea(care nu sunt eterne totusi 
) dar intodeauna exista loc de mai bine .....ca in lumea asta de 6 miliarde de oameni exista cineva care e mai potrivit pentru tine...important e sa apreciem pe cei pe care ii avem alaturi, daca intradevar merita asta....
desi teoretic pare aproape imposibil sa existe un suflet pereche pentru fiecare.....ar trebui sa va completati 100% si sa fiti in concordanta 100%(ceea ce ar insemna dupa mine sa fiti diferiti si sa va asemanati 100%)...cam greu
Editat Dum 10 apr 2005 20:05
Buna dimineata!Multumesc pentru raspuns,dar eu sunt convinsa ca Andrei a fost si este sufletul meu pereche!Cat a trait a existat o relatie profunda intre noi.Cum iti poti explica situatia in care eu fiind la Pitesti in vizita, iar el la Bucuresti am simtit ca ma sufoc la aceeasi ora la care el facea un stop respirator si multe alte asemenea "coincidente"?De cate ori eram trista facea ceva nou cu putinele lui posibilitati fizice si marile capacitati psihice.Acum dupa disparitia lui am visat foarte multe lucruri apropiate de adevar.Nu-la visez tot timpul ci numai in anumite situatii si la anumite ore.Am vrut sa adopt un copil si cu trei zile inainte ca acesta sa moara si el din cauza celor de la casa de copii,la-am visat pe Andrei de mana cuel imbracatii absolut la fel cum era imbracat pustiul ultima oara cand la-am vazut!
Daca te intereseaza pot sa-ti mai relatez cateva din visele mele.Nu te speria,sunt foarte echilibrata psihic desi mi-a fost foarte greu sa ma mentin pe linia de plutire,cu toate necazurile pe care le-am avut si le am!Am36de ani ca varsta reala si100 ca experienta in ale durerii. :roll:
Offtopic: Eu vreau sa mai povestesti, AnMar, dar va trebui sa ne mutam la topicul celalalt, cu vise si premonitii, sau ceva de genul asta. :"> O intrebare; sper sa nu deranjeze: Cati ani avea copilul tau cand a murit?
AnMar a scris:Nu te speria,sunt foarte echilibrata psihic desi mi-a fost foarte greu sa ma mentin pe linia de plutire,cu toate necazurile pe care le-am avut si le am!Am36de ani ca varsta reala si100 ca experienta in ale durerii. :roll:[snapbacca]35101[/snapbacca]
Intre mama si copil exista comunicare psihica , nu este nimic curios in asta, telepatic ai simtit ce se intampla cu el,in momentul stopului respirator...
Persoanele care au suferit foarte mult capata aceste capacitati de care spui..
Esti o persoana credincioasa? Povesteste mai multe!
Salut!Povestea cu stopul respirator a fost cand Andrei avea 5ani,dar nu numai de atunci am inceput sa simt aproape tot ce simtea si el.Avea 2-3 luni si plecata fiind in vizita m-am ridicat brusc si am cerut insistent sa plec ca ceva nu e in ordine cu copilul.Chiar daca ma linisteau ai mei la telefon ca se descurca eu nu-mi gaseam locul decat langa el!Aveam un sentiment de vinovatie fata de el.Cand a venit aripa mortii asupra lui parca cineva din cer mi-a dat drumul la un buton imaginar si am spus Tatal Nostru.Nu acceptam adevarul constient,dar trupul meu reactiona exact ca atunci cand esti pe acea muchie a cutitului de argint,intre viata si moarte.Nu mai puteam respira cum trebuie,inima parca n-o mai simteam,nu mai auzeam aproape deloc ca apoi, brusc,cand am auzit sunetul aparatelor ce semnalizau dezastrul, sa-mi revina la normal toate functiile vitale.Eram internata cu amandoi puiutii,iar Teo cand am ajuns in salon(erau separati) a inceput sa uguie dupa el:"Auaio,Anideie,auaio,dagale,dagale!",uitandu-se spre geam chiar in directia ATI-ului.Daca nu mi-a explodat ceva atunci in mine,inseamna ca m-a facut mama din fier!Sunt multe de spus despre acele momente infioratoare pentru mine dar, nu mai pot pe moment sa ma adun.Eu retraiesc acut,de fiecare data acele clipe.
Sufletul pereche...De ce va chinuiti atat sa intelegeti daca e mit sau adevar.Va spun eu:e mit daca nu ai iubit niciodata sau daca nu o sa iubesti niciodata(dar cine nu iubeste,cand iubirea e cea mai dulce si nu ingrasa :cry: )...iar cei care au iubit sau iubesc stiu ca exista cu adevarat sufletul pereche.Si va intrebati daca sunt mai multe suflete pereche pentru aceeasi persoana?Bineinteles ca exista mai multe sp...Puneti-va intrebarea asta: De cate ori in viata am iubit?Fiecare are un raspuns la intrebarea asta...pentru ca de fiecare data cand iubesti, iti zici ca acea persoana e sufletul tau pereche...Chiar daca apoi esti dezamagit,u ai oferit acelei persoane o bucatica din inima ta si poate si ea ti-a oferit tie o bucatica din inima sa....Concluzia?Spuneti-mi voi...
Salut lidiailove!Eu sunt de acord cu ideea ca exista mai multe suflete pereche pentru aceeasi persoana.Din cate am observat eu, acea persoana este una speciala,aleasa de acolo de sus;persoana care sufera fizic si/sau psihic foarte mult in timpul vietii si care transmite prin aura sa, o energie foarte puternic pozitiva;sentimental vorbind transmite echilibru,dragoste,tandrete.Daca acea persoana este considerata foarte importanta in viata mai multor oameni odata,ea este intr-adevar suflet pereche pentru fiecare in parte(relatiile si perceptiile pot fi diferite)
Pentru mine,pentru fiecare om care a trecut ca un suflet calator prin viata mea,exista undeva in inima cate o camaruta plina cu toata dragostea pe care am purtat-o si inca o mai port pentru fiecare din cei plecati si cei pe care ii am alaturi in viata.Camaruta se umple mereu de sentimente pe masura ce cunosc mai bine personalitatea fiecaruia. :soc: :cry: :cry:
Omul este barbat si femeie in acelasi timp.la fel cum orice fiinta si lucru este o interactiune a doua principii opuse,dar care se completeaza unul pe altul,unul de tip masculin si celalalt de tip feminim.Orice lucru contine ambele aspecte,doar ca numai unul dintre ele este dominant,iar celalalt un fel de recesiv,stare latenta.Dincolo de ele se afla principiul neutru sau transcendent,principiul armoniei care include cele doua polaritati.Aceasta este unitatea arhetiapala(3 in 1 ) a tot ce exista.
Dupa cum afirma si Jung ell şi-a dat seama că un bărbat nu este doar un bărbat şi o femeie nu este doar o femeie,astfel a introdus 2 concepte ANIMA si ANIMUS, ANIMA este femeia interioara latenta din oricare barbat,iar ANIMUS este barbatul interior,latent din fiecare femeie.Femeile se vor indragosti de acel barbat care corespunde cat mai mult barbatului ei interior,iar barbatul se va indragosti de acele femei care corespund cat mai mult ANIMEI sale...fiecare barbat si femeie au in sufletul lor o contraparte feminina respectiv masculina,in stare latenta..
Femeia va manifesta principiul feminim,iar un barbat principul masculin,daca princioul opus din fiecare dintre noi este adus la aceeasi manifestare cu principiul innascut,are loc miracolul UNITATII..o fiinta androginala care este ceva mai mult de a fi barbat si femeie la un singur loc,astfel fiinta androginala la care se ajunge prin dinamizarea armonioasă şi
ANIMA....unde-mi esti?!?!?
::):