Cum vedeti societatea perfecta?

Cum vedeti societatea perfecta?

Cu ochii inchisi :D

Ce ma uimeste este ,asta in urma votului,ca multi dintre noi prefera sa faca parte dintr-o societate perfecta. Dar ce inseamna acea societate perfecta? Pana la urma trebuie sa ai niste notiuni de baza referitor la ce inseamna acea societate....

am votat "nu", la ambele intrebari. societatea perfecta=utopie si prin urmare, irealizabila (inca). din fericire!

sorin5 a scris:

Deci dacă e perfectă,e o satisfacere la maxim a egoismului individual

Altă

Culmea culmilor!

Vi se pare realizabil (acum, sau in viitor) acest tip de societate? Da [ 11 ] [39.29%] Nu [ 17 ] [60.71%]

Ati dorii sa faceti parte dintr-o societate structurata astfel? Da [ 19 ] [67.86%] Nu [ 9 ] [32.14%]

Face parte din categoria; "da doamne sa castig la loto chiar daca nu joc niciodata".

Numenume a scris:

-Perfectiunea egoismului individual implica o extidere a lui (adica a iubiri de sine) asupra tuturor si a orice (de exemplu daca dumnezeu exista, e cel mai mare egoist deoarece extensia iubirii lui inglobeaza tot).

-Alt raspuns: Daca e perfecta nu mai sunt intrebari, intrebari punem noi deoarece suntem imperfecti. Ce placere frate, placerea e o patima, bucuria si fericirea intelapta ar domina o asemenea societate. Perfectiunea rezolva aceasta dilema, doar nu crezi ca o societate perfecta mai are probleme de acest gen, poate nu au nici corpuri fizice.

Si ca sa revin si eu: Inmultirea speciei umane se face indeosebi datorita dorintei de placere (sexuala dar si a placerii, satisfactiei de a avea urmasi care..., instinctul matern e teribil, cel patern e in parte construit de individ), depasite vor fi de mult aceste probleme intr/o societate perfecte.

O asemenea societate e practic Edenul, Nirvana, ea e utopica daca o gandim ca societate, dar e realizabila in individ (ca posibilitate pe parcursul vieti sale, probabilitate e alta problema).

-Satisfacerea la maxim a egoismului individual,nu e sinonimă cu iubirea ,,ergo omnes''Nu ai nici un motiv să concepi umanitatea ca fiind un ,,EU'' ci ca pe un cumul de ,,Eu-ri''

-Stabilirea imperfecţiunii noastre se sprijină pe imperfecţiunea societăţii actuale sau pe dorinţa permanentă de

Two a scris:

Dar nu e vorba de asta, e vorba de idee in sine nu de implementarea ei.

De-a lungul timpului, din cele mai memorabile trecuturi, s-a tot pus problema asta si, nimic.

Platon, Aristotel, Cicero, Thomas More, toti au scris si au dezbatut public societatea perfecta.

Daca ai ocazia, o carte interesanta este Utopia - Thomas More.

In Ro, am impresia ca e cunoscuta sub Thomas Morus.

Eu am citit prima postare si de acolo se intelege si asta. Initiatorul vrea comentarii despre modul in care lumea perfecta ar putea fi pusa in practica "pentru copiii nostri".

Eu cred ca lumea perfecta nu poate exista. Iar daca ar fi asa cum a prezentat-o, atunci ea ar fi o dictatura. Lumea perfecta este aia in care miscarile si optiunile indivizilor sunt lasate libere, chiar daca rezulta o miscare aparent haotica. Controlul perfect asupra lor ar avea consecinte inspaimantatoare.

sorin5 a scris:

1-Satisfacerea la maxim a egoismului individual,nu e sinonimă cu iubirea ,,ergo omnes''Nu ai nici un motiv să concepi umanitatea ca fiind un ,,EU'' ci ca pe un cumul de ,,Eu-ri''

2-Stabilirea imperfecţiunii noastre se sprijină pe imperfecţiunea societăţii actuale sau pe dorinţa permanentă de

Numenume a scris:

1-Nici nu am vrut sa spun asta, ci faptul ca un om, dupa ce isi da seama cu adevarat de sine, cand a constientizat necesitatea iubirii de sine, nu se mai iubeste in necunostinta de cauza, nu mai construieste un egou la intamplare, el isi da valoare intr/un mod intelept, construieste un egoism al iubiri de sine natural, armonios si tot odata e deja constient, ca treptat, acelasi gen de egoism va trebui sa/l aplice si celorlalti.

Pe masura ce devine tot mai egoist in cunostinta de cauza, EXTINDE EGOISMUL SAU ASUPRA CELUI MAI APROPIAT APROAPE (sotia, parinte, frate, copil) EXTINZANDUSI PERCEPTIA DE FIINTIALITATE, dupa ce a inceput sa invete sa/si iubeasca cu adevarat propria fiinta, invata sa fie o singura fiinta in doua ipostasuri (el si sotia, de ex.), si sa isi extinda egoismul personal si asupra celei de a doua persoane a fiintei unice, eee, si mai departe tot asa: cu toata familia, cunoscutii, comunitatea, lumea.

Nu e usor dar nici imposibil.

2-Eu stabilesc imperfectiunea mea constatand armonia sau disonanta pe care o am cu mine insumi, si, constatand reactia celorlalti la exprimarea mea fiintiala.

Nu o sa fiu habotinic si sa/i consider perfecti pe ceilalti, dar daca eu nu sunt instare de mine, de ceilalti nici atat.

3-Raul si bunul sunt concepte umane, fara om nimeni si nimic nu face vreo apreciere de rau sau bun.

Unii vor percepe ca find ceva rau, alti ca ceva bun intr/o societate ca a noastra, intr/o societate perfecta inmultirea se va face mental, daca doreste cineva, iar spatiul si resursele nu vor fi o problema deoarece dimensionalitate, materia, timpul, vor fi bagatele. :)

-Dacă

sorin5 a scris:

1-Dacă