Mie mi-au dat viata parintii.
Sinucigasul filosof
Început de tass, Joi 12 ian 2006 · 51 răspunsuri · 17.612 vizualizări
nu stiu ce sa spun dar asta ne depaseste pe totii numai ceei ce fac lucru aceesta sunt instare de as lua proprea viata nu recomand la nimeni sa avetiigrija de voi
Nu ucizi pe nimeni, pentru ca omul e un nimeni.
'Nu ucizi pe nimeni,' pentru ca nu poti ucide.Cine crede ca ucide se inseala iar cine crede ca e ucis de asemenea.Ce te faci cu filozofia asta de underground daca trebuie sa o iei de la capat de unde lasi lucrurile neterminate si trebuie sa reincepi totul insa in conditii si mai grele decat inainte?Sinuciderea e o tentatie pentru multi poate si datorita faptului ca atat societatea civila cat si biserica vorbesc despre acest act ca fiind ceva rau si interzis.Asa cum spui ,oamenii sunt pretuiti numai in discursuri sforaitoare nu in realitate.Cati dintre conducatorii religiosi sau laici fac ceva pentru a arata pretuirea vietii.Iar aceasta stare de fapt creaza o lehamite pentru multi din cei care sunt declarati nepretuiti si ii determina ca un protest major indreptat impotriva cuiva inafara sau inauntru sa comita acest act.Cum ar veni"las' ca va arat eu voua".Lasitate sau curaj?This is the question!Poate nimic din toate astea,doar un pic de inconstienta sau lipsa de cunoastere combinata cu un act teribilist .
Editat Dum 7 mai 2006 05:47
Wahaha a scris:Mie mi-au dat viata parintii.
:flowers: insa dincolo de trup...se zbate ceva viu!
Wahaha a scris:Ea este prohibită şi de către unele credinţe religioase. .
Mai incearca
E simplu. Sinuciderea are un loc important in cadrul filosofiei, pentru ca reprezinta o `solutie`. Sinuciderea, pe langa curajul suficient pentru a-ti provoca propria moarte si a-ti `modifica` singur parcursul pe Pamant, e considerata ca fiind si o eliberare.
Din punctul meu de vedere, Albert Camus trateaza problema sinuciderii foarte interesant 
am sa-mi permit sa postez si eu pe aici...desi filosofia nu-i punctul meu forte.
1.societatea japoneza a adoptat nu sinuciderea ci detasarea[nu renuntarea] de viata,de temeri,de TOT.
aceasta este modul shinto de a privi lumea. insa sinuciderea nu era practicata ca o lipsa de respect la adresa trairilor....din contra.
2.in lupta orice soldat trebuie sa-si accepte moartea,se cheama eroism
3.cine se sinucide fara un scop precis,doar fiindca este deprimat,sau altceva..............e las,nu e nici japonez,nici zen-budist,nici shintoist,bushido e doar un cuvant din dictionar,nu e erou,nici martir...........e doar las si instabil pshihic.
sper ca nu am suparat pe nimeni...........dar si eu ma gandesc la sinucidere,dar nu acum
Nu ai nevoie de curaj ca sa te sinucizi,trebuie doar sa treci peste instinctul de autoconservare,tu ca om normal nu ai putea sa iti fac rau in mod constient datorita instinctului asta.Nu cred ca e vorba nici de lasitate,poate disperare dar lasitate nu.
Si ca tot a venit vorba de samurai,nu toti acceptau sinuciderea dar aceia erau dezonorati,daca erau pe domeniul unui shogun li se confiscau pamanturile,erau alungati,purtau denumirea de 'ronin' si de obicei incepeau sa lucreze ca mercenari sau deveneau banditi.
KingOBeer a scris:Din punctul meu de vedere, Albert Camus trateaza problema sinuciderii foarte interesant
Da, dar Camus nu era de acord cu sinuciderea.