Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Invenţia

Cel mai puternic tip de explozie din Univers a lovit Păm

Fenomene similare aurorei boreale, de un milion de ori mai puternice, au loc şi

Coreea de Sud investeşte un miliard de dolari într-un proiect gigantic

Coreea de Sud s-a angajat să dezvolte în colaborare cu laboratorul american PPPL (Princeton Plasma Physics Laboratory) un concept preliminar al unui reactor care va produce energie prin fuziune nucleară. Proiectul intitulat K-DEMO (Korean Demonstration Fusion Power Plant) are ca obiectiv proiectarea unei centrale care să fie construită după 2030 în Daejeon, sub coordonarea Institutului Naţional de Cercetare asupra Fuziunii (NFRI).

Acesta nu este singurul proiect de acest tip în care investeşte ţara asiatică: Coreea de Sud dezvoltă deja proiectul K-STAR (Korea Superconducting Tokamak Advanced Research) şi contribuie cu bani la reactorul experimental ITER, în valoare de 15 miliarde de euro, ce se construieşte în Cadarache, Franţa, în urma unei colaborări internaţionale.

Proiectul K-DEMO doreşte să fie următorul pas spre realizarea centralelor comerciale care să obţină energie din fuziunea nucleară, centrala ce va fi construită în Daejeon urmând să fie prima centrală de acest tip care va contribui energie electrică într-o reţea naţională de leectricitate.

"Este o strategie foarte înţeleaptă din partea coreenilor să profite de experienţa pe care au obţinut-o prin costruirea ITER şi să o folosească pentru a construi o centrală de fuziune precum K-DEMO", comentează Stephen Dean, preşedintele grupului Fusion Power Associates.

Conform reprezentanţilor PPPL, centrala K-DEMO va servi drept prototip pentru reactoarele de fuziune comerciale, urmând să genereze "aproximativ un miliard de waţi de putere timp de câteva săptămâni în şir", adică mult mai multă energie decât ITER, care are drept obiectiv producerea a 500 de milioane de waţi pentru 500 de secunde până la finalul deceniului 2020.

Ministerul Educaţiei, Ştiinţei şi Tehnologiei din Coreea de Sud a anunţat că dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru a construi K-DEMO reprezintă o prioritate pentru următorii 10 ani, urmând să ducă la obţinerea cunoştinţelor necesare pentru construirea unei centrale de fuziune între 2022 şi 2036. Guvernul coreean a anunţat că intenţionează să investească un trilion de woni (aproximativ 940 de milioane de dolari) în acest proiect. Conform unei surse din minister, 300 de miliarde de woni au fost deja obţinuţi. Reprezentanţii guvernului se aşteaptă ca proiectul să creeze 2.400 de locuri de muncă în prima fază, care va dura până în 2016.

Robert Goldston, fostul director al laboratorului PPPL, crede că proiectul K-DEMO este fezabil, fiind convins de seriozitatea coreenilor după ce a fost martor la proiectul precedent, K-STAR. "În timpul proiectului K-STAR Asia a trecut printr-o criză financiară, dar reprezentanţii guvernului şi oamenii de ştiinţă specializaţi în fuziune au rămas fermi şi au dus până la capăt proiectul, în ciuda tuturor dificultăţilor", spune Goldston. "Sentimentul meu este că echipa coreeană, la toate nivelurile, este extrem de dedicată acestui proiect, indiferent de piedici, iar proiectele mari mereu întâmpină obstacole", a mai declarat Goldston.

Lee Gyung-Su, cercetător în cadrul NFRI (National Fusion Research Institute) din Coreea de Sud,, afirmă că ţara sa are o nevoie disperată de energia pe care fuziunea nucleară ar putea-o genera: "Coreea de Sud nu are resurse energetice", explică specialistul. "Densitatea populaţiei este foarte mare, iar ţara consumă foarte multă energie. De aceea avem altă perspectivă asupra fuziunii nucleare în comparaţie cu S.U.A.", spune Lee.

Americanii se arată sceptici în privinţa proiectului K-DEMO, subliniind că proiectul ITER a avut parte de amânări repetate şi de creşteri ale costurilor. "Este evident deja faptul că centralele comerciale ar fi prea mari şi prea costisitoare, având un cost de operare prea mare pentru a putea genera energie la un preţ competitiv", afirmă Thomas Cochran, consultant în cadrul Natural Resources Defense Council din Washington DC. Cochran recomandă coreenilor să cheltuiască mai degrabă banii pe tehnologii care pot avea un impact în termen apropiat asupra emisiilor de carbon şi asupra schimbărilor climatice.

Lee recunoaşte întârzierile proiectului ITER, însă afirmă că problemele s-au datorat managementului, nu tehnologiei. "Programul a fost reparat, nu mai sunt probleme din punct de vedere al termenului. Iar aceste riscuri există în cazul oricărui efort ştiinţific nou, iar investiţia în cercetare şi dezvoltare a fost făcută în ciuda riscurilor inerente", explică cercetătorul coreean.

"Suntem dispuşi să ne asumăm riscurile, pentru că avem nevoie de inovaţie ca să supravieţuim", a concluzionat Lee.

Surse: descopera.ro, nature, PRINCETON UNIVERSITY

Este de actualitate: Prioect pentru imprimante 3D pe Luna

Desi pare incredibil, s-ar putea ca primele baze locuibile create pe Luna sa nu fie construite de catre astronauti, ci sa fie

Plan îndrăzneţ: exploatarea minieră a asteroizilor

O companie americană a anunţat că intenţionează să lanseze o flotă de navete în sistemul solar pentru a exploata metalele şi alte minerale ce se găsesc pe asteroizi, un nou pas în cursa pentru explorarea spaţială.

"Folosirea resurselor exploatate din spaţiu este singura metodă prin care ne putem permite dezvoltarea spaţială permanentă", a explicat David Gump, şeful companiei Deep Space Industries. Gump a explicat că în fiecare an sunt descoperiţi 900 de asteroizi în apropierea planetei noastre.

"În acest caz, metalele şi combustibilii pe care îi putem obţine din asteroizi permit dezvoltarea industriilor spaţiale în cursul acestui secol. Aceasta este strategia noastră", a mai spus Gump.

În prima etapă, compania intenţionează să lanseze în sistemul solar navete de prospectare a asteroizilor. Prima lansare este programată pentru 2015, când navetele FireFlies (cântărind doar 25 de kilograme) vor porni în expediţii cuprinse între două şi şase luni.

În 2016, aceste navete vor fi urmate de DragonFlies, ce cântăresc 32 de kilograme. DragonFlies vor porni în misiuni de 2-4 ani, urmând să aducă mostre înapoi pe Terra.

"Aceasta este prima campanie comercială ce intenţionează să exploreze asteroizii de mici dimensiuni ce trec pe lângă Terra", a explicat Rick Tumlinson, preşedintele companiei.

"Folosind tehnologii cu cost redus, combinând moştenirea lăsată în urmă de programul spaţial american cu inovaţiile tinerilor inteligenţi de astăzi, vom reuşi să facem lucru care ar fi fost imposibile cu doar câţiva ani în urmă", afirmă Tumlinson.

"Smartphone-ul meu are mai multă capacitate de procesare decât au avut disponibilă în toate misiunile Apollo", spune Tumlinson. "Putem face maşinării extraordinare la dimensiuni foarte mici, extrem de ieftin şi cu o viteză foarte mare. Închipuiţi-vă o linie de producţie FireFlies, în care facem numeroase navete gata să zboare pentru a examina orice obiect spaţial ce trece aproape de Terra", adaugă reprezentantul companiei.

Dacă totul se va desfăşura conform planului, Deep Space Industries prezice că, într-un deceniu, va obţine metale şi alte materiale de construcţie de la rocile spaţiale, urmând să folosească aceste materiale pentru a construi platforme de mari dimensiuni care să înlocuiască sateliţii de comunicaţii. Ulterior, aceste platforme vor fi înlocuite de centrale solare spaţiale care vor transmite energie nepoluantă către Terra.

"Vom fi doar vizitatori în spaţiu dacă nu vom reuşi să învăţăm să trăim cu ajutorul resurselor existente acolo", spune Tumlinson. "Scopul nostru este de a oferi generaţiilor viitoare oportunitatea de a schimba nu doar lumea în care trăim, dar şi lumile viitorului. Sună bine, nu-i aşa ?", detaliază Tumlinson.

Deep Space Industries este cea de-a doua companie care anunţă planuri de a exploata resursele asteroizilor, după Planetary Resources, companie lansată în Aprilie 2012 cu susţinerea şefilor Google şi a regizorului James Cameron.

Surse: descopera.ro, AFP

În curând, roboţii s-ar putea construi singuri: o maşinărie recent inventată ne apropie de acest moment

Imprimantele 3D pot confecţiona multe dintre piesele necesare pentru a construi alte asemenea imprimate, dar, până acum, era totuşi nevoie de oameni pentru a asambla aceste componente. Dar un dispozitiv complex inventat în S.U.A., trimite cu gândul la o lume în care maşinile s-ar putea descurca fără ajutorul oamenilor.

Firma iRobot a obţinut recent un brevet de invenţie pentru un aparat care poate face şi muncă "post-printare", asamblând componentele printate pentru a realiza un produs complet.

Aparatul cuprinde un robot cu două braţe, cuplat cu o imprimantă 3D, un dispozitiv de măcinat şi altul de găurit, toate montate pe o platformă. Platforma este înzestrată cu numeroşi senzori care permit computerului să controleze şi să ajusteze activităţile desfăşurate în diferite etape ale fabricării, fie prin adăugarea de material, prin printare 3D, fie prin eliminarea de material (prin măcinare sau găurire).

Ambele braţe robotice au dispozitive sofisticate de apucare, cu 6 grade de libertate, astfel încât unul poate ţine o piesă nouă abia printată, în timp ce celălalt ataşează de ea o altă piesă, folosind adeziv, conectori sau şuruburi.

Inventatorii susţin că, din moment ce fabricarea nu implică intervenţia umană, designul produselor e mai simplu, iar producţia devine mai eficientă.

Surse: descopera.ro, NewScientist

A fost creat bumbacul super-absorbant care poate colecta apa din ceaţă

Inginerii chimişti de la Univeritatea Tehnologică din Eindhoven, şi de la Universitatea Politehnică din Hong Kong, au dezvoltat un

Inovaţie extraordinară: o nouă tehnologie permite stocarea întregii enciclopedii Wikipedia pe un vârf de deget

Poate stoca informaţia cuprinsă într-un milion de CD-uri, într-un spaţiu de dimensiunile degetului mici, iar datele pot fi stocate în siguranţă pentru sute de ani. Nu este vorba despre vreun nou gadget electronic, ci de ADN.

Materialul genetic stochează de milioane de ani informaţiile necesare pentru a creşte plante şi animale, iar acum unii oameni de ştiinţă afirmă că ADN-ul poate fi folosit pentru a oferi spaţiu de stocare societăţii informatizate de astăzi.

Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie au anunţat că au reuşit să realizeze un pas important în cursa transformării ADN-ului într-o formă revoluţionare de stocare.

Cercetătorii au reuşit să stocheze toate cele 154 de sonete scrise de Shakespeare, o fotografie, o cercetare ştiinţitifcă şi un clip audio din celebrul discurs "I have a dream" al lui Marther Luther King, toate acestea fiind cuprinse într-un fragment de ADN abia vizibil, ţinut într-o eprubetă.

Procesul efectuat de oamenii de ştiinţă a implicat convertirea biţilor digitali (0 şi 1) în alfabetul de patru litere al codului ADN (A, C, G, T). Acest cod a fost folosit pentru a crea fragmente de ADN sintetic. Apoi, computerele au "citit" moleculele de ADN şi au extras informaţia codată. Procesul de "citire" a durat două săptămâni, însă progresul tehnologic reduce treptat această perioadă, a explicat Ewan Birney de la Institutul European de Bioinformatică din Hinxton, Anglia.

ADN-ul ar putea fi util pentru stocarea unor cantităţi imense de informaţie ce trebuie păstrată pentru o perioadă îndelungată şi care nu trebuie citită foarte des. Cercetătorii au explicat că stocarea ADN-ului este foarte simplă: acesta trebuie doar să fie pus într-un loc rece, uscat şi întunecat şi lăsat acolo.

Pe termen scurt, tehnologia ar putea fi folosită pentru arhivele mari ce trebuie menţinute pentru secole, precum arhivele naţionale sau cele ale bibliotecilor de mari dimensiuni. Cercetătorii estimează că, într-un deceniu, este posibil ca această tehnologie să progreseze suficient de mult pentru a deveni accesibilă consumatorilor de rând, permiţându-le acestora să stocheze informaţia pe care doresc să o deţină 50 de ani mai târziu, cum ar fi pozele de la nuntă sau filmări pe care vor să le arate nepoţilor.

"Ştim deja că ADN-ul reprezintă o metodă sigură de a stoca informaţii pe termen lung, pentru că îl putem extrage din oasele mamuţilor de acum zeci de mii de ani şi îl putem înţelege", a explicat Nick Goldman de la Institutul European de Bioinformatică. "De asemenea, este extrem de mic, de dens şi nu necesită niciun fel de energie electrică pentru a stoca informaţiile, astfel că este uşor de transportat şi de păstrat", a mai spus Goldman.

Cercetătorii afirmă că nu intenţionează să introducă ADN-ul de stocare într-o fiinţă vie, explicând că nu ar putea pătrunde în mod accidental în "maşinăria genetică" a unei fiinţe datorită metodei de codare.

George Church, un cercetător de la Universitatea Harvard, afirmă că această tehnologie permite unei persoane să stocheze toată Wikipedia pe un vârf de deget.

Surse: descopera.ro, ASSOCIATED PRESS, AFP, BBC News

Cercetătorii au elucidat misterul fierbinte al