Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Aeronava Skylon: în jurul Pământului în 4 ore

În viitorul apropiat călătoriile ar putea fi revoluţionate mulţumită unei noi aeronave şi unui motor nou. Conform ultimelor declaraţii, cu ajutorul acestei aeronave vom putea călători în orice punct de pe glob în cel mult patru ore. Testele pentru verificarea noului motor ce va propulsa aeronava în spaţiu au început deja.

Skylon este numele noii aeronave. Aceasta va putea decola şi ateriza pe pistele convenţionale, însă va zbura cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului, la o înălţime de 29 kilometri. Aeronava cu lungimea de 90 m are nevoie de un motor special pentru a putea revoluţiona călătoriile. Noul agregat poartă denumirea de Sabre şi este un motor hibrid ce poate lucra ca un propulsor normal, dar poate trece şi pe modul rachetă. Compania Reaction Engines Limited (REL) din Culham, Oxfordshire, este responsabilă pentru crearea acestui nou motor. Pentru a fi siguri de performanţele şi de funcţionalitatea lui Sabre, inginerii britanici testează la maximum capacităţile motorului, ce va fi prezentat in cadrul Farnborough International Air Show.

Dar Sabre încă nu a ajuns în faza finală, iar inginerii de la REL speră să convingă noi investitori să "pompeze" 250 de milioane de lire pentru a-l cizela. "Putem reduce lumea la doar patru ore, timpul maxim în care Skylon va putea ajunge oriunde", a declarat Alan Bond, manager REL. Motorul Sabre este capabil să ajungă la marginea atmosferei fără să treacă în modul rachetă.

În prima fază, se foloseşte un dispozitiv de pre-răcire special, ce ia oxigenul din atmosferă şi îl răceşte cu peste 100 grade Celsius înainte de a-l introduce, sub formă lichidă, în motor. Temperatura foarte scăzută ar putea duce la blocarea pre-răcitorului, însă introducerea heliului foarte rece în ţevile de admisie împiedică acest proces.

În cea de-a doua fază se foloseşte pe post de combustibil amestecul de hidrogen şi oxigen lichid, pentru a propulsa aeronava în spaţiu.

Surse: descopera.ro, MailOnline

Usturoiul conţine o substanţă de 100 de ori mai puternică decât unele antibiotice

O substanţă chimică din usturoi este mult mai eficientă în combaterea toxiiinfecţiilor alimentare decât două dintre cele mai utilizate antibiotice, arată un studiu recent.

Compus, numit sulfură de dialil, poate distruge stratul mucos protector seceretat de anumite bacterii şi carel le apără de acţiunea unor antibiotice.

În comparaţie cu două antibiotice mult uzitate - eritromicină şi ciprofloxacin - sulfura de dialil este nu doar mai puternică, ci şi acţionează într-un timp mult mai scurt.

Rezultatele au fost obţinute de cercetătorii de la Washington State University, care au testat acţiunea substanţei extrase din usturoi asupra bacteriilor din genul Campylobacter, care determină cele mai multe cazuri de toxiinfecţii alimentare în S.U.A., Marea Britanie şi, foarte probabil, în multe alte ţări ale lumii. Cauza o reprezintă consumul de alimente contaminate, în special carne de pui crudă sau insuficient gătită.

În afară de toxiinfecţii alimentare manifestate prin dureri abdominale, diaree şi febră, bacteriile Campylobacter se află la originea a aproximativ o treime dintre cazurile de sindrom Guillain-Barré, o maladie rară şi severă, care poate duce la paralizii.

Surse: descopera.ro, MailOnline

Agenţia Spaţială Europeană va cheltui 1 miliard de euro pentru o misiune pe Jupiter

Misiunea, denumită pe scurt JUICE, a fost recent aprobată cu ocazia întâlnirii de la Paris a reprezentanţilor statelor membre din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene.

JUICE nu este altceva decât forma prescurată a denumirii complete a misiunii intitulate JUpiter ICy moon Explorer. Naveta necesară misiunii va fi gata în anul 2022 şi vor trece alţi aproximativ opt ani, până în momentul în care va atinge Sistemul Jovian, mai cunoscut sub termenul de Inelele lui Jupiter.

Vehiculul spaţial destinat misiunii va include instrumente de calcul, măsurători şi control, alături de un satelit artificial greu de circa 5 tone. Acestea vor fi trimise în inelele lui Jupiter pentru a investiga în detaliu trei din cei mai mari sateliţi naturali al lui Jupiter.

Naveta spaţială se va folosi de gravitaţia lui Jupiter pentru a iniţia o serie de zboruri în apropierea lui Callisto şi Europa, pentru ca în final să orbiteze în jurul lui Ganymede.

Scopul principal al misiunii va consta în descoperirea pe aceste luni ale lui Jupiter a unui posibil mediu prielnic vieţii microorganismelor.

Se bănuieşte că Europa, Ganymede şi Callisto ar găzdui oceane cu apă sub calotele lor de gheaţă. Dacă acest fapt se va dovedi adevărat, şansele de a găsi viaţă pe sateliţii naturali ai lui Jupiter vor creşte considerabil.

"În mod obişnuit, oamenii nu ştiu că zonele prielnice vieţii nu trebuie neapărat să fie situate în apropierea unei stele precum Soarele, cum ar fi în cazul planetei noastre. În general, este nevoie de patru condiţii ambientale principale pentru apariţia vieţii: apă, o sursă de energie pentru ca gheaţa să devină lichidă, o formulă chimică potrivită - adică azot, carbon, hidrogen - iar a patra condiţie este stabilitatea - o perioadă de timp suficientă care să permită apariţia primelor forme de viaţă. Marele avantaj al lunilor de gheaţă care orbitează în jurul lui Jupiter este acela că avem o mare probabilitate ca cele patru condiţii să fie întrunite, iar misiunea Juice ne va confirma dacă e aşa", declară profesorul Michele Dogherty, din cadrul misiunii JUICE, şi membru al Imperial College din Londra.

Construirea şi lansarea satelitului vor costa 830 milioane de euro, la care se adaugă costul celor 11 instrumente; în total, misiunea va costa aproximativ 1 miliard de euro.

Surse: descopera.ro, BBC Science News

A fost identificat elementul cheie ce a stat la baza dezvoltării inteligenţei umane

Ce i-a făcut pe strămoşii noştri să se separe de maimuţe antropoide şi să evolueze atât de spectaculos? Timp de decenii, oamenii de ştiinţă au căutat răspunsul la această întrebare, iar acum aceştia au descoperit răspunsul.

Secretul evoluţiei inteligenţei umane îl constituie copia genei SRGAP2. Cercetătorii de la Universitatea din Washington au descoperit că acum 2,5 milioane de ani, o copie a acestei gene a apărut în strămoşii noştri.

Dublarea genei a permis celulelor din creierul uman să dezvolte mai multe conexiuni şi să se deplaseze cu o viteză mai mare, ceea ce a dus la dezvoltarea creierului. Acest proces explică modul în care specia noastră a dezvoltat capacitatea de a comunica verbal, de a avea un comportament complex şi de a folosi instrumente, aceste inovaţii având loc în aceeaşi perioadă în care a avut loc duplicarea genei SRGAP2.

Atât gena originală cât şi copia sa produc proteine care ajută creierul să se dezvolte. Două cercetări recente arată însă că cea de-a doua versiune a genei prezintă în plus un efect secundar benefic: permite neuronilor să dezvolte dendrite mai lungi (ramificaţiile care recepţionează impulsurile nervoase).

Acest lucru a dus la creşterea în mărime a creierului şi la apariţia neocortexului (zona din creier care gestionează aspectele complexe, precum gândirea conştientă şi limbajul). Aceste evenimente au avut loc în aceeaşi perioadă în care Australopithecus, hominidul primitiv, a început să se transforme în Homo sapiens. Oamenii de ştiinţă ştiau deja că Homo sapiens a avut nevoie de o capacitate cognitivă sporită pentru a putea gestiona structurile sociale complexe care îl deosebeau de australopitec. Se pare că această gena a jucat un rol important în dezvoltarea acestei capacităţi.

Duplicarea genelor este un proces relativ rar în cadrul oamenilor. De când strămoşii noştri s-au separat de maimuţele antropoide, doar 30 de gene au trecut prin acest proces.

Pe lângă identificarea unui moment cheie din evoluţia creierului omului modern, descoperirea genei-duplicat SRGAP2 oferă şi noi perspective asupra afecţiunilor neurologice, printre care autismul, epilepsia şi schizofrenia, în cadrul cărora conexiunile celulelor nervoase sunt afectate.

Surse: descopera.ro, MailOnline, UPI.com

Au fost descoperite cele mai vechi reprezentări artistice

Antropologii au găsit cea mai veche mostră de artă rupestră cunoscută până în prezent, datând de aproape 37.000 de ani.

Un bloc de calcar de 1,5 tone, care avea pe el o gravură, a fost găsit la Abri Castanet, o mică grotă aflată lângă Abri Blanchard, în sudul Franţei, un sit arheologic cunoscut pentru numeroasele sale vestigii, precum mărgele din fildeş, scoici şi cochilii sculptate, dar şi sculpturi în calcar.

"Primii oameni din cultura Aurignaciană au trăi, mai mult sau mai puţin, în mod asemănător cu cei din zilele noastre. Aveau identităţi sociale complexe pe care le comunicau prin ornamente personale şi practicau sculptura şi arta grafică", a explicat profesorul de antropologie Randall White, de la Universitatea din New York.

Blocul gravat a fost descoperit în 2007, într-un fost adăpost stâncos al unor vânători de reni din cultura Aurignaciană, unde servea pe post de tavan. Bucata de plafon conţine reprezentări ale unor forme geometrice, animale şi chiar - cred specialiştii - ale unor organe genitale feminine. Reprezentările, deşi sunt mai simple decât faimoasele desene de la Grotte Chauvet, au o vechime mai mare.

"Spre deosebire de picturile şi gravurile de la Chauvet, care au fost descoperite la adâncime mare în subteran, la distanţe mari de zonele locuite, arta nou descoperită este direct asociată cu viaţa de zi cu zi", a încheiat White.

Surse: descopera.ro, TGDAILY

lupini a scris:

A fost identificat elementul cheie ce a stat la baza dezvoltării inteligenţei umane

Daca si datele stiintifice din stire sunt la fel de interpretabile precum imaginea, ...?!

Australopitecii aveau un creier mai mic decat cimpanzeii, iar H. habilis este un mister, in realitate avem doar maimute pana la H. Ergaster, iar de la acesta in sus doar oameni, formele intermediare nu sunt nicaieri.

Până la sfârşitul acestui secol, 90% din limbile de pe Terra ar putea dispărea

Multe dintre limbile lumii ar putea dispărea dacă nu se vor lua măsuri pentru a le proteja, susţin oamenii de ştiinţă.

Pe măsură ce industrializarea acoperă din ce în ce mai multe arii, limbile încep să se stingă într-un ritm alert, cred oamenii de ştiinţă de la Universitatea Penn State. Estimările acestora arată că la fiecare 14 zile o limbă dispare, ceea ce înseamnă că, până la sfârşitul secolului, ar putea dispărea între 50 şi 90 la sută dintre limbile vorbite acum pe mapamond.

Dispariţia limbilor va atrage după sine şi stingerea cutumelor, a valorilor şi a culturilor unice, ducând la formarea unei singure culturi globale, cea a societăţii industriale.

Noua cercetare a arătat că 70% din limbi se păstrează în locurile cu cea mai mare biodiversitate de pe Terra, care sunt, totodată, şi cele mai ameninţate arii. În condiţiile în care speciile dispar de 1000 de ori mai repede decât în oricare alte timpuri, specialiştii prevăd un viitor sumbru pentru limbile de pe Pământ.

Pentru început, în studiul lor, oamenii de ştiinţă au analizat 35 de locuri cu biodiversitate bogată, care, deşi ocupă doar 2,3 procente din suprafaţa Terrei, deţin mai bine de jumătate din plantele vasculare şi 43% din speciile de vertebrate terestre. Analizând aceste 35 de arii, cercetătorii au găsit nu mai puţin de 3.202 limbi, aproape jumătate din totalul de 6909 limbi vorbite la nivel mondial în anul 2009.

Într-o a doua parte a studiului a fost examinată diversitatea lingvistică din cinci regiuni neatinse de civilizaţia modernă, cu biodiversitate ridicată. În total, aria studiată acoperă 6,1% din suprafaţa Terrei şi conţine 17% din plantele vasculare şi 6% dintre vertebratele terestre. În urma cercetărilor a reieşit că în aceste zone se găsesc alte 1.622 de limbi, majoritatea fiind restrânse la o singură zonă cu suprafaţă mică şi vorbite de foarte puţini indivizi.

"Dacă pierdem diversitatea lingvistică vom rămâne şi fără o parte din grupurile cu economii tradiţionale. Limbile indigene tind să fie înlocuite de cele asociate cu o economie industrială modernă, proces însoţit de schimbări precum introducerea fierăstraielor motorizate", a declarat dr. Larry Gorenflo, de la Universitatea Penn State.

Surse: descopera.ro, MailOnline, NATIONAL GEOGRAPHIC

Descoperiri de ultimă oră confirmă un text biblic

Cercetătorii au folosit virusuri pentru a genera energie prin mers

Mulţumită unui generator subţire cât o coală de hârtie, fiecare pas făcut poate genera energie electrică.

Până în prezent, generatoarele pot produce energie electrică echivalentă cu un sfert din cea produsă de o baterie de tip AAA, destulă pentru a alimenta un LCD de mici dimensiuni. Acesta se activează în momentul atingerii unui electrod acoperit cu virusuri modificate genetic. Astfel virusurile încep să convertească forţa pasului în energie electrică.

Uimitor este faptul că invenţia reprezintă primele "generatoare" vii, care folosesc virusurilei modificate genetic, care convertesc forţa mecanică în electricitate.

În viitor generatoarele vor avea capacitatea de a încărca dispozitive electronice portabile cu energie generată cu ajutorul mersului. Totodată, se vor putea alimenta sisteme de iluminare cu ajutorul unor astfel de panouri plasate în interiorul uşilor. Virusurile utilizate sunt inofensive, create special pentru a valorifica activitatea fizică şi a ajuta la generarea electricităţii.

Acum, generatorul este primul din lume care produce electricitate prin exploatarea proprietăţilor piezoelectrice ale unui material biologic. Piezoelectricitatea este acumularea unei încărcări electrice într-un obiect solid ca răspuns la stresul mecanic. Dispozitivul actual va putea sta la baza unor concepte mai avansate, care vor permite colectarea energiei electrice de la vibraţiile rezultate din acţiuni cotidiene precum închiderea uşilor sau urcatul scărilor.

De asemenea, invenţia demonstrează că există un mod mai simplu de a realiza dispozitive microelectronice. Acest lucru vine ca urmare a modului de ordonarea a virusurilor, care permite generatorului să funcţioneze, auto-asamblarea fiind unul din cele mai utile procese în nanotehnologie.

Virusul utilizat este un bacteriofag numit M13, care atacă doar bacteriile şi care este inofensiv pentru oameni. Reproducerea sa este deosebit de rapidă, astfel că există întotdeauna rezerve. Mai mult, specialiştii spun că M13 este uşor de modificat genetic în laborator.

Surse: descopera.ro, MailOnline