Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

FUSCUS a scris:

Nu va avea succes comercial. Marea majoritate nu va dori interventie chirurgicala pe creier doar pentru acces la internet. In plus exista, in faza experimentala, dispozitive prin care se poate comanda calculatorul prin intermediul undelor cerebrale, fara a fi necesar implanturi.

Când spuneam despre oportunităţile oferite de aceste inovaţii, aveam în vedere nu "prima idee", cum se numeşte în rândul inventatorilor, adică acea idee brută care e verificată dacă funcţionează....ci, concepţia de interfaţă creier-calculator, destinată comunicaţiilor.

Aşa spun şi eu, că printr-o succesiune de îmbunătăţiri, succesul comercial real va veni doar după îmbunătăţirea BCI-urilor (Brain-Computer-Interface), despre care am scris aici.

Va fi la fel ca în cazul telefoanelor mobile, care în anii '80 aveau mărimea unor cărămizi, şi drept urmare, nu au avut succes comercial, dar totuşi a fost un început. Oricum, la cât de acerbă e competiţia între marii poducători de dispozitive pentru comunicaţii, sunt sigur că în următorii ani, telecomunicaţiile vor intra într-o nouă eră, cea a BCI-urilor, iar telefonul mobil va intra în muzeu.

Munte de trei ori mai mare decât Everestul, pe asteroidul Vesta

În regiunile polului sud ale asteroidului Vesta, cercetat îndeaproape în aceste zile de sonda spaţială Dawn, astronomii au descoperit un munte uriaş, de 3 ori mai mare decât cel mai înalt munte de pe Pământ (Everestul).

Dawn a intrat pe orbita asteroidului Vesta pe 16 Iulie în acest an, şi ultimele noutăţi ale misiunii sondei spaţiale vor fi discutate azi, 12 Octombrie, la întrunirea anuală a Societăţii Geologice Americane.

Misiunea de cercetare a asteroidului de către sonda spaţială, se va încheia la sfârşitul lunii Iulie 2012, după care Dawn se va îndrepta spre regele centurii de asteroizi, planeta pitică Ceres.

Sonda spaţială Dawn, a fost lansata în 2007 şi a ajuns în vara acestui an la centura de asteroizi pentru a studia masivul asteroid Vesta. Este prima dată în istoria studierii spaţiului cosmic, când o sondă spaţială artificială, robotizată în întregime şi fără echipaj uman, reuşeşte să intre în centura de asteroizi şi să orbiteze unul dintre aceştia. Vesta este asteroidul cel mai mare din centura aflată între Marte şi Jupiter.

Din cauza unor probleme cu sistemul de antene, cu puţin înainte ca sonda să se apropie de centura de asteroizi, nu s-a mai putut stabili contactul cu ea de pe Pământ. În cele din urmă, Dawn a reuşit să intre în câmpul gravitaţional al asteroidului Vesta şi să transmită din nou.

Sursa: ziare.com

Un japonez a inventat robotul care "g

Antimateria este supusă unei anti-gravitaţii ?

"Antimateria este supusă gravitaţiei la fel ca materia obişnuită sau există o formă de anti-gravitaţie necunoscută ?", este întrebarea la care specialiştii în domeniu caută un raspuns.

Participanţii la simpozionul Antimaterie şi gravitaţie, care s-a încheiat Marţi la Paris, recunosc că vor fi demarate experimente pentru a măsura proprietăţile antimateriei.

La încheierea lucrărilor simpozionului, profesorul Gabriel Chardin de la Universitatea Paris-Sud, a precizat că măsurarea acţiunii forţei gravitaţionale asupra antimateriei este un vechi vis al fizicienilor.

Odată cu descoperirea în 1998 a ritmului accelerat de expansiune a Universului, şi primirea săptămîna trecută a premiului Nobel în fizică pentru aceste cercetări, ideea existenţei unei "presiuni negative", un fel de gravitaţie respingătoare, câştigă tot mai mulţi adepţi.

Dacă antimateria reacţionează în mod diferit faţă de materie, la gravitaţie, aceasta "ar fi o revoluţie în fizică", a declarat Patrice Perez de la Institutul pentru Cercetarea Legilor Fundamentale ale Universului - Irfu/CEA, din Saclay, Franţa.

Este dificil să măsori prin efecte, caracteristicile antimateriei, deoarece aceasta se anihilează în contact cu materia obişnuită, producând o cantitate mare de energie. De exemplu, un atom de hidrogen constă dintr-un proton şi un electron.

Un atom de antihidrogen are un antiproton şi un pozitron. Atomii de antihidrogen au fost produşi încă din 1995 la Centrul European pentru Cercetare Nucleară - CERN din Geneva, dar în toate experimentlele efectuate, aceştia au fost anihilaţi instantaneu în contact cu materia.

Încă din Iunie, cercetătorii de la CERN au realizat o nouă experienţă care a facilitat mai mult studiul antimateriei. Se speră ca până în 2016, studiind comportamentul gravitaţional al atomilor de antihidrogen, să se afle dacă antimateria suferă aceeaşi influenţă a câmpului gravitaţional ca şi materia din care a provenit.

Sursa: ziare.com

Nanotuburile au proprietăţi asemănătoare muşchilor

Nanotuburile realizate din straturi succesive de carbon prezintă proprietatea uluitoare de a se răsuci şi

Cel mai modern accelerator de particule din lume va fi construit la Roma

Un proiect al celui mai mare accelerator de particule, SuperB, a fost lansat oficial

A fost identificată sursa apei de pe Terra

Subiectul originii apei de pe Pământ a fost îndelung dezbătut, dar acum astronomii spun că, mulţumită telescopului spaţial Herschel, au reuşit să desluşească misterul.

Paul Hartogh, de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Sistemului Solar, din Germania, susţine că ultimele cercetări indică faptul că o cometă numită 103P/Hartley 2 are aceeaşi compoziţie chimică cu cea a oceanelor Pământului.

Până acum se credea că doar maximum 10% din apa de pe Terra ar fi putut să vină de la comete. Cu toate acestea, studiile reliefează că există posibilitatea ca toată apa noastră să vină de pe comete.

"Rezultatele studiului nostru, efectuat cu ajutorul telescopului Herschel, sugerează că este foarte posibil ca unele comete să fi jucat un rol important pentru noi, aducând mari cantităţi de apă pe Pământ", a adăugat fizicianul Dariusz Lis, coautor al lucrării.

103P/Hartley 2 a fost descoperită în 1986 şi are un diametru de aproximativ 1,2 - 1,6 kilometri. Cercetătorii cred că 103P/Hartley 2 s-a format în centura lui Kuiper, care se află la o distanţă de aproximativ 30-50 de ori mai departe de Soare decât Pământul, adică la circa 7,5 miliarde de kilometri, în timp ce alte comete studiate provin din norul lui Oort, la o distanţă de un an lumină, aproape 50.000 de ori mai departe.

Surse: descopera.ro, IB Times

A fost descoperită planta care îşi îngroapă seminţele

O nouă specie de plantă care literalmente "îngenunchează" pentru a-şi depune seminţele pe sol, a fost descoperită în pădurile umede atlantice din statul Bahia, situat în nord-estul Braziliei.

Pe baza curioasei sale adaptări, planta a primit inspirata denumire ştiinţifică de Spigelia genuflexa. După ce fructele sunt formate, ramurile pe care cresc acestea se lasă în jos, depozitând capsulele cu seminţe în stratul superficial al solului.

Spigelia genuflexa fost descrisă în premieră de Alex Popovkin, un botanist amator care a catalogat şi fotografiat peste 800 de specii de plante descoperite pe proprietatea sa din statul Bahia. În eforturile sale de a identifica planta necunoscută semnalată de un prieten, Alex Popovkin a contactat câţiva experţi printre care şi Lena Struwe din cadrul Rutgers University din New Jersey, care s-a deplasat până în Brazilia pentru a studia bizara plantă.

"Această plantă şi-a dezvoltat strania adaptare deoarece trăieşte extrem de puţin, doar câteva luni. Trăieşte în mici grupuri răspândite în junglă. Planta mamă atinge succesul maxim, doar dacă îşi depozitează seminţele direct sub ea, dacă le împrăştie mai departe, acestea ajung în zone cu sol sărac în nutrienţi şi minerale, unde viitoarele plante au şanse minime să crească şi să se dezvolte normal. Noi specii de plante sunt descoperite în fiecare zi, dar multe ne sunt încă necunoscute. Pădurile atlantice din Brazilia au una dintre cele mai mari rate ale biodiversităţii dintre toate ecosistemele din lume", declară dr. Struwe.

Surse: descopera.ro, BBC Nature News

lupini a scris:

A fost identificată sursa apei de pe Terra

P

Adevarul ca entuziasmul pe care il dezvolta aici Lupini, este identic cu entuziasmul unui stereotip de cercetator.

Toate descoperirile importante au fost initial simple teorii sau filosofii chiar...ca ma apoi, in timp, sa se detaseze unele de altele...si sa se demonstreze practic (unele).

Nu inteleg de ce ar fi deranjant un entuziasm (putin exagerat), in domeniul cercetarii stiintifice? Realismul nu se pierde in esenta, doar in modul de a se exprima. Atata tot.

Cine este cu adevarat interesat de domeniu, incepe sa studieze nu un articol..ci cel putin 100.

Asta inseamna 'State of art' realist.