Noutăţi ale ştiinţei şi tehnicii

Specialiştii explică

Erupţia vulcanului Katla ar putea provoca un dezastru planetar

Specialiştii spun că există şanse mari ca un vulcan aflat la sute de metri sub un gheţar din Islanda să provoace cea mai mare erupţie din ultimul secol, afect

Terra găzduieşte aproximativ 8,7 milioane de specii

Un studiu publicat în jurnalul PLoS Biology, prezentat drept "cea mai precisă numărătoare a speciilor de pe Terra de până acum", susţine că pe planeta noastră există 8,7 milioane de specii diferite. Numărul speciilor descoperite şi catalogate de către oameni este mult mai mic, afirmă cercetătorii.

Aproximativ 1,25 milioane de specii au fost descoperite şi clasificate de când Carl Linné a conceput la jumătatea secolului al 18-lea sistemul taxonomic folosit şi în zilele noastre.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că există 8,7 milioane de specii diferite pe Pământ în urma unei analize matematice complexe a numărului de specii descoperite până acum.

Oamenii de ştiinţă afirmă că 86% din speciile care trăiesc pe pământ şi 91% din creaturile ce populează oceanele nu au fost încă descoperite de către om.

"Este foarte posibil ca multe specii să dispară înainte ca noi să ştim de existenţa lor şi de rolul unic pe care acestea îl joacă în ecosistem. Considerăm că este extrem de important să ştim câte specii există, mai ales acum, când activitatea omului are ca efect accelerarea ratei cu care speciile dispar", afirmă conducătorul studiului, profesorul Camilo Mora de la Universitatea din Hawaii.

Studiul estimează că există 7,77 milioane de specii de animale, dintre care 953.434 au fost descrise şi catalogate de către oameni şi 298.000 de specii de plante, dintre care 215.644 descrise şi catalogate de către oamenii de ştiinţă.

De asemenea, cercetătorii estimează că există 611.000 de specii în regnul fungi, dintre care doar 43.271 sunt cunoscute de către oamenii de ştiinţă. Numărătoarea cercetătorilor include şi 36.400 de specii de protozoare şi 27.500 de specii de chromista (printre care se numără algele).

"Omenirea face eforturi să salveze un număr mare de specii de la dispariţie, însă până acum nu ştiam câte specii există", afirmă co-autorul studiului, Boris Worm de la Universitatea Dalhousie.

"Lista Roşie" elaborată de Uniunea internaţională pentru conservarea naturii şi a resurselor naturale monitorizează 59.508 de specii, dintre care 19.625 sunt clasificate ca ameninţate cu dispariţia.

Surse: descopera.ro, THE CONVERSATION

Bosonul Higgs, descoperit la C.E.R.N. ?

În lumea ştiinţifică internaţională, se vehiculează deja zvonul conform căruia bosonul Higgs, prezis de Modelul Standard al fizicii particulelor elementare, a fost detectat în urma a două experimente independente, efectuate de cercetătorii de la C.E.R.N.

Zvonurile au fost alimentate de două experimente recente din cadrul LHC, de la C.E.R.N., unde cercetătorii au găsit dovezi certe ale existenţei particulei lui Higgs, cu o masă de 125 GeV.

Este o veste încurajatoare pentru fizica particulelor elementare, deoarece, dacă este adevărat, sunt favorizate modelele supersimetrice, care presupun găsirea şi a altor particule grele. Bosonul Higgs este considerat veriga lipsă din

Zvonurile sunt prezentate pe blogul Not Even Wrong, al cercetătorului Peter Woit, care dezvăluie că în cazul experimentului ATLAS, a fost observat un semnal al particulei Higgs cu valoarea de 125 GeV şi un nivel de semnificaţie de 3,5 sigma - parametru utilizat în statistică, pentru evaluarea probabilităţii ca un eveniment să se producă altfel decât din întamplare.

În prezent, valoarea de 3 sigma reprezintă faptul că este suficient pentru a dovedi posibilitatea existenţei bosonului Higgs, dar este nevoie de atingerea valorii de 5 sigma pentru a confirma descoperirea reală a celebrei particule.

Directorul experimentului ATLAS, fizicianul Bill Murray, a declarat pentru revista "Nature", că nu doreşte să comenteze zvonurile care au inflamat deja comunitatea oamenilor de ştiinţă, motivând că experimentele sunt în curs de desfăşurare.

Rolf Heuer, directorul general al C.E.R.N., le-a transmis fizicienilor care lucrează la cele două experimente să fie mai rezervaţi în declaraţii, fiind totuşi încrezător în descoperirea de senzaţie a bosonului Higgs. El a precizat că raportul final al cercetărilor va fi dat publicităţii în data de 13 Decembrie 2011.

La această oră, se estimează că ar exista cinci tipuri de câmp Higgs - fiecare cu un boson Higgs asociat. Pentru a putea detecta un boson Higgs în laborator, trebuie creat unul real, în loc de unul virtual. Prin ciocnirea particulelor cu antiparticule, pot fi generate energii de valori foarte ridicate. În urma acestor interacţiuni, rezultă produşi secundari ai dezintegrărilor subatomice, care pot reprezenta indicii ale faptului că poate fi creat un boson Higgs.

Bosonul Higgs este ultima particulă prezisă de Modelul Standard al particulelor elementare, care nu a fost încă observat experimental. Modelul Standard este de peste patru decenii cea mai precisă teorie, necontrazisă de niciun experiment, şi ale cărei predicţii au fost toate confirmate de experimentele realizate ulterior.

Surse: ziare.com, Nature

A fost descoperită cea mai apropiată planetă similară Pământului, ce ar putea găzdui viaţă

Cercetătorii de la N.A.S.A. au anunţat că telescopul Kepler a făcut o descoperire uimitoare: o planetă similară Terrei, ce ar fi o gazdă ideală pentru oameni. Este cea mai apropiată planetă de acest tip descoperită până acum, fiind aflată în afara sistemului nostru solar.

"Este o descoperire uimitoare, care va dăinui în istoria omenirii", a comentat Geoff Marcy de la Universitatea din California, unul din pionierii domeniului «vănâtorii de planete».

Planeta proaspăt descoperită se găseşte în "zona Goldilocks" (zona vieţii), aşa cum este denumită de către astronomi regiunea ideală pentru formele de viaţă similare celor de pe Terra. În zona Goldilocks, planeta nu este nici prea aproape de steaua sa (ca apa să fiarbă), dar nici prea departe (ca apa să îngheţe). Temperatura la suprafaţa planetei descoperite este de 22 grade Celsius, afirmă oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii au denumit planeta Kepler-22b, şi afirmă că se aseamănă cu Pământul în multe aspecte: orbitează o stea similară cu Soarele, la aproximativ aceeaşi distanţă. Un an pe Kepler-22b durează 290 de zile, iar cercetătorii afirmă că este foarte probabil ca pe suprafaţa planetei să se găsească roci şi apă.

Kepler-22b diferă de Terra într-un singur aspect semnificativ: este de 2,4 ori mai mare decât planeta noastră. De aceea, cercetătorii afirmă că e puţin probabil ca pe suprafaţa acesteia să se găsească forme de viaţă. Cercetătorii spun că este posibil ca planeta să fie acoperită de un ocean imens. Natalie Batalha, cercetător în cadrul echipei Kepler, a afirmat că "nu este deloc imposibil ca acel ocean să găzduiască viaţă".

Kepler-22b se află la aproximativ 600 de ani-lumină de Pământ, fiind cea mai apropiată planetă similară Terrei descoperită până acum. Cu tehnologia actuală, o navetă spaţială ar avea nevoie de 22 de milioane de ani pentru a efectua o călătorie de pe Terra până la Kepler 22-b.

Surse: descopera.ro, Associated Press, N.A.S.A.

Voyager 1 se aventurează dincolo de marginile Sistemului Solar

La mai bine de 30 de ani de la lansarea sa, sonda spaţială Voyager 1 a ajuns într-o regiune din sistemul nostru solar care nu a mai fost explorată până acum.

Conform datelor prezentate de N.A.S.A. la o întâlnire a organizaţiei American Geophysical Union, sonda spaţială a ajuns într-o zonă în care Soarele are o influenţă redusă.

Din acest motiv, specialiştii îşi permit să afirme că Voyager 1 nu mai are mult şi va intra în spaţiul interstelar, în decurs de câteva luni sau câţiva ani. Momentul este imposibil de prevăzut cu exactitate, deoarece, aşa cum au explicat specialiştii N.A.S.A., totul se petrece într-o regiune în care niciun instrument de explorare fabricat de om n-a mai ajuns până acum.

Totuşi, există indicii că sonda se apropie de marginile sistemului solar: influenţa Soarelui se face mai puţin simţită. Cercetătorii aşteaptă să constate schimbări ale câmpului magnetic şi ale curenţilor de particule încărcate electric - aşa-numitul vânt solar, care ar urma să fie înlocuit de vântul interstelar, mai lent şi cu temperatură mai scăzută.

Lansată în 5 Septembrie 1977, sonda Voyager 1 se află în prezent, la peste 17 miliarde de kilometri depărtare de Soare, călătorind cu viteza de 17,26 km/s. Voyager 1 şi "geamăna" sa, Voyager 2, (lansată mai devreme, pe 20 August 1977), au avut ca misiune iniţială explorarea unor planete din sistemul nostru solar (Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun), după care au pornit în direcţii opuse, spre frontierele sistemului solar. Voyager 2, mai lentă, călătorind cu 15,464 km/s, se găseşte în prezent la circa 15 miliarde de kilometri depărtare de Soare.

Se estimează că ambele vehicule spaţiale îşi vor înceta emisia radio prin anul 2025, din cauza epuizării sursei de energie.

Surse: descopera.ro, Associated Press

N.A.S.A. a identificat 1.000 de asteroizi gigantici

Noul telescop al N.A.S.A. va fi de 100 de ori mai puternic decât Hubble şi va costa 8,8 miliarde de dolari

După o serie de amânări şi multe cheltuieli, telescopul spaţial James Webb va fi gata de lansare în anul 2018, costurile totale ale proiectului ajungând la 8,8 miliarde de dolari.

Proiectul care îşi propune să construiască cel mai puternic telescop din lume, de 100 de ori mai sensibil decât Hubble, a fost criticat pentru depăşirea costurilor de implementare ca urmare a managementul defectuos.

Din aceste motive, la începutul acestui an, o comisie a Congresului american a ameninţat că va anula proiectului dacă costurile pentru implementarea sa vor mai creşte.

În luna Februarie a acestui an, N.A.S.A. a anunţat oficialităţile că bugetul iniţial de 3,5 miliarde de dolari va fi depăşit, ajungându-se la 6,5 miliarde. De asemenea, data lansării, care iniţial a fost stabilită pentru anul 2013, a fost şi ea schimbată de nenumărate ori.

Acum, noul manager de proiect, Rick Howard, a anunţat că bugetul alocat proiectului nu va depăşi 8,8 miliarde de dolari şi că data lansării este stabilită pentru Octombrie 2018.

Deşi mulţi dintre cei implicaţi spun că schimbările de management au salvat proiectul, există şi specialişti care se întreabă de unde va avea N.A.S.A. bani să plătească costurile de întreţinere şi de reparaţie ale telescopului.

Cu toate acestea, Howard susţine că Agenţia testează deja echipamentele şi ia măsuri pentru evitarea riscurilor şi prevenirea eventualelor defecţiuni.

Surse: descopera.ro, AFP

lupini a scris:

N.A.S.A. a identificat 1.000 de asteroizi gigantici

Cele mai mari găuri negre descoperite vreodată

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California - Berkeley, au anunţat că au descoperit două găuri negre de dimensiuni colosale, localizate în galaxii aflate la peste 300 de milioane de ani-lumină depărtare de Terra - relativ aproape la scara distanţelor cosmice.

O gaură neagră se formează prin colapsul unei stele gigantice. Este o regiune unde gravitaţia, ce atinge valori enorme, atrage şi reţine totul cu o asemenea forţă, încât nici măcar lumina nu poate scăpa.

Experţii spun că cele două găuri recent descoperite sunt cele mai mari observate vreodată, fiecare fiind de 10 miliarde de ori mai mari decât Soarele nostru. Precedentul "record" de mărime aparţinea unei găuri negre care era de "numai" 6 miliarde de ori mai mare decât Soarele.

Descoperirea sugerează existenţa unor diferenţe în modul în care se dezvoltă găurile negre, în funcţie de mărimea galaxiei în care se găsesc.

Surse: descopera.ro, Associated Press