Început de lupini, Sâm 20 nov 2010 · 1.122 răspunsuri · 191.588 vizualizări
stupid_me a scris:Nu inteleg de ce ar fi deranjant un entuziasm (putin exagerat), in domeniul cercetarii stiintifice?
Nu ma refeream la entuziasmul cercetarii, ci la redactarea rapida, superficiala, facuta din graba sau din prea mare entuziasm. Erorile pot avea si cauze benigne. Ni se pare ca o teorie suna extraordinar si scriem asa cum ni se pare noua, apoi citind textul vedem ca este vorba de ceva un pic diferit.
Descoperire revoluţionară: o planetă ce orbitează în jurul a două stele
În premieră absolută, cercetătorii N.A.S.A. au detectat la 200 de ani-lumină de Terra o planetă care orbitează două stele. Oamenii de ştiinţă au fost surprinşi de această descoperire, crezându-se până acum că este imposibil ca o planetă să se găsească atât de aproape de un sistem solar binar.
Cercetătorii bănuiau că există planete ce orbitează în jurul sistemelor binare (ce sunt alcătuite din două stele ce orbitează în jurul centrului comun de masă), însă teoriile enunţate până acum estimau că, pentru ca planeta să poată avea o orbită stabilă, este nevoie ca aceasta să se găsească la o distanţă de cel puţin 7 ori mai mare decât cea ce desparte cele 2 stele. Kepler-16b, aşa cum a fost numită planeta, reprezintă o surpriză pentru oamenii de ştiinţă, deoarece este amplasată la jumătate din distanţa minimă postulată de cercetători. Aceasta orbitează la 104,6 milioane de kilometri de cele două stele, o distanţă similară cu cea dintre Venus şi Soare.
Planeta a fost descoperită de misiunea Kepler, care cercetează Calea Lactee pentru a găsi planete similare Pământului, ce ar putea găzdui forme de viaţă.
Planeta Kepler 16b
Detalii explicate
Kepler 16-b este o planetă-gigant, având dimensiunile şi masa similare cu cele ale planetei Saturn. Cele două stele în jurul cărora planeta orbitează au culori şi dimensiuni diferite, schimbându-şi poziţia la fiecare 41 de zile. Un an pe această planetă - durata unei orbite în jurul celor două stele - durează 229 de zile.
Un observator aflat pe planetă ar vedea steaua mai mare ca fiind de culoare portocalie, iar pe cea mai mică ca fiind de culoare roşie. Niciun apus de "sori" nu este la fel - uneori steaua roşie apune prima, urmată de cea portocalie, alteori ordinea este inversă. În fiecare lună, un observator situat pe această planetă ar putea observa două eclipse.
Pentru că stelele în jurul cărora planeta orbitează sunt mai mici şi mai reci decât Soarele din sistemul nostru solar, temperatura de la suprafaţa planetei Kepler 16-b este scăzută, oscilând între -73 şi -101 grade Celsius.
Cercetătorii estimează că în următoarele luni este posibil să fie descoperite noi planete ce orbitează în jurul sistemelor binare.
Planeta Kepler-16b(prezentare video)
Surse: descopera.ro, CNN
Levitaţia cuantică, demonstrată "pe viu"
Obiecte realizate dintr-un material special, testat de cercetătorii israelieni, pot pluti prin aer, în urma expunerii la azot lichid, datorită fenomenului de levitaţie cuantică.
Acest fenomen de levitaţie este explicat prin efectul Meissner, care se realizează când un material face tranziţia de la starea normală la cea de supraconductibilitate, atunci când sunt expulzate aproape toate liniile de câmp magnetic din interiorul său, prin apariţia de curenţi electrici aproape de suprafaţa sa.
Efectul Meissner
Când un material este în starea de supraconductibilitate, ceea ce implică temperaturi foarte scăzute, acesta are caracteristici diamagnetice foarte puternice.
Acest lucru înseamnă că, atunci când este aplicat un câmp magnetic exterior, se va crea un câmp magnetic opus şi egal, care-l va bloca, iar obiectul va levita.
Cercetătorii Universităţii din Tel Aviv, au ales pentru acest experiment materialul numit oxid de ytriu-bariu-cupru, care poate fi transformat într-un supraconductor extrem de puternic, prin expunerea la azot lichid
Levitaţia cuantică (prezentare video)
Descoperirea celei mai tinere planete
Un astronom de la Universitatea din Hawaii, a realizat prima imagine directă a unei planete care se formează lânga o stea. Numită LkCa 15 b, este cea mai tânără planetă descoperită vreodată.
Institutul de Astronomie al Universităţii hawaiiene, a anunţat că Adam Kraus s-a folosit de observatorul Keck de pe insula Mauna Kea pentru a descoperi planeta. Aceste observator constă din două telescoape, Keck I şi Keck II, fiecare măsurând 10 metri în diametru, montate în apropierea vârfului vulcanului hawaiian Mauna Kea. Telescoapele beneficiază de Optică Adaptivă (AO), tehnologie care foloseşte oglinzi deformabile pentru a corecta rapid distorsiunile atmosferice cauzate de lumina stelară.
Până acum, oamenii de ştiinţă nu au putut "vedea" astfel de planete, întrucât lumina emisă de sorii lor le acoperea. Kraus s-a folosit însă de oglinzi pentru a anula lumina şi a putut detecta discurile de praf din apropierea planetei.
Formarea planetei LkCa 15 b în jurul stelei LkCa 15
Protoplaneta gazoasă de dimensiunea lui Jubiter, a fost numită LkCa 15 b şi se află chiar în spaţiul dintre soarele său – LkCa 15 - şi un disc de praf care orbitează în jurul acestuia. Întregul sistem solar se află la o distanță de circa 450 de ani-lumină de Pământ.
Tânăra plenetă este de aproximativ cinci ori mai tânără decât fosta deţinătoare a recordului, Beta Pictoris b cu o vârstă de 12 milioane de ani, LkCa 15 b având puţin peste două milioane de ani vechime.
Surse: ziare.com, theguardian, STIINTA &TEHNICA.com
Biocomponente pentru computerele viitorului: bacterii şi ADN
Cercetătorii britanici au demonstrat că pot construi unele dintre componentele de bază ale dispozitivelor digitale din bacterii şi ADN. Studiul are potenţialul de a deschide calea spre o nouă generaţie de dispozitive biologice de calcul.
Dispozitivele digitale se bazează pe "porţi logice", părţi esenţiale din circuitele de siliciu, fără de care informaţia digitală nu poate fi procesată. Acum, însă, profesorul Richard Kitney şi colegii săi de la Imperial College London au înlocuit aceste componente cu bacterii inofensive şi ADN, pe care le pot manipula astfel încât să funcţioneze asemănător cu echivalentele lor electronice.
Astfel, ei au utilizat bacterii E. coli, modificate genetic, pentru a construi un dispozitiv de genul unui întrerupător (cu două stări - închis şi deschis), care trece de la o stare la alta atunci când este tratat cu suibstanţe chimice diferite.
Noile biocomponente sunt modulare, ceea ce înseamnă că ele se pot combina pentru a forma porţi logice diferite, permiţând astfel contruirea unor procesoare biologice mult mai complexe.
Specialiştii speră ca, în viitor, aceste computere să poată fi utilizate pentru monitorizarea stării de sănătate a oamenilor sau a mediului înconjurător. De asemenea, bioprocesoare minuscule ar putea fi inserate în corpul uman pentru a corecta diferite probleme. Dispozitivele ar putea distruge celule canceroase, ar putea elimina depozitele de colesterol de pe pereţii arterelor.
Surse: descopera.ro, ScienceDaily
Descoperirea complexităţii reparării moleculelor ADN din celulele canceroase
Oamenii de ştiinţă au reuşit să descifreze mecanismele de reparare ale ADN-ului celulelor canceroase, ceea ce va permite ca tratamentele să fie mult mai eficace şi să ducă la vindecarea bolii.
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă, condusă de cercetătorii de la Universitatea Davis din California, a descoperit că repararea ADN-ului din celulele canceroase nu este de nerealizat, aşa cum se credea.
Descoperirile lor arată că recombinarea, un proces important de reparare a ADN-ului, are un mecanism de auto-corectare, ce permite codului genetic să facă o transformare virtuală şi să se regenereze.
Concluziile studiului au implicaţii importante pentru îmbunătăţirea eficacităţii tratamentului împotriva cancerului. "Ceea ce am descoperit este faptul că metoda de reparare a ADN-ului, numită 'recombinare', este capabilă să fie reversibilă", a declarat Wolf-Dietrich Heyer, profesor de microbiologie la Universitatea Davis din California.
"Acest mecanism de reparare ar putea să ne spună de ce aceste celule canceroase devin rezistente la tratamentul cu radiaţii şi chimioterapie, care lucrează la deteriorarea ADN-ului", a spus Heyer.
În studiul actual, Heyer şi colegii săi au folosit drojdia ca model, pentru a elucida mecanismele reparării ADN-ului. Ei se aşteaptă ca toate concluziile obţinute în laborator să fie confirmate şi în cazul oamenilor.
"Capacitatea celulelor canceroase de a rezista la deteriorarea ADN-ului afectează în mod direct rezultatele tratamentului, şi înţelegerea mecanismelor fundamentale de reparare a ADN-ului ne va permite să depăşim această rezistenţă la tratament.
Dacă putem confirma faptul că aceste mecanisme există şi în celulele umane, atunci vom determina celulele canceroase să fie mai sensibile la deteriorarea ADN-ului, datorită tratamentului", a concluzionat Heyer.
Surse: ziare.com, E u r e k A l e r t !
O nouă specie de dinozaur şi ouă preistorice, descoperite în Haţeg
O echipă de cercetători, din care face parte şi paleontologul clujean Matei Vremir, a făcut câteva descoperiri senzaţionale în zona Sebeş, judeţul Alba. Matei Vremir a declarat Luni, că printre descoperirile echipei de cercetători, se numără o specie nouă de dinozaur erbivor şi, mai important, ouăle şi cuibul unor păsări preistorice care au trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani.
"S-au continuat cercetările în cazul unei descoperiri de senzaţie reprezentate prin cuiburi cu ouă şi oase de păsări primitive (Enantiornithes), acoperite de malul unei viituri de acum 68 milioane de ani. Este prima dovadă că acest grup de păsări primitive, cuibăreau pe malul cursurilor de apă, şi erau asemănătoare unor specii actuale, de exemplu Flamingo. Descoperirea va fi prezentată public la Congresul Internaţional de Paleontologie din Las Vegas, S.U.A." , a precizat Matei Vremir.
Paleontologul clujean a adăugat că o altă descoperire importantă o reprezintă resturile unei "noi specii de dinozaur erbivor, încă în curs de prelucrare şi cercetare".
De asemenea, a fost descoperit un mic schelet de mamifer care s-a păstrat parţial în umplutura unei vizuini.
Au mai fost descoperite resturi de la cel mai mare pterosaur (reptilă zburătoare), cu oasele de la o aripă având dimensiuni cu 25% mai mari decât a cele mai mari descoperite până acum, în Statele Unite (Quatzatcoatlus northropi). Matei Vremir spune că anvergura aripilor specimenului de la Sebeş, depăşea 13 m, cu 2-3 m peste limita calculată pentru capacitatea de a zbura.
"Pasăre" Pterozaur
Matei Vremir explică de asemenea, cum dimensiunea aripilor pune problema eventualei existenţe a unei specii gigantice care îşi pierduse capacitatea de zbor şi care trăia în izolare pe luxurianta insulă Haţeg, fără a avea duşmani pe măsură "şi cu hrană din belşug, ca într-un hypermarket fără plată, asemănătoare giganticelor păsări nezburătoare din Madagascar (Aepyornis)".
Paleontologul clujean a precizat că "cele câteva zeci de descoperiri recente sunt încă în prelucrare" şi că rezultatele cercetărilor vor fi făcute publice probabil în cursul anului viitor. "Totuşi, rezultatele de până acum indică faptul că în zona Sebeşului trăiau o serie de specii comune, dar şi forme care încă nu s-au descoperit în altă parte, şi asta nu atât datorită izolării geografice, cât mai ales condiţiilor de fosilizare diferite", a completat Matei Vremir.
Din expeditia internaţională care a făcut recentele descoperiri de la Sebeş, fac parte cercetători din Anglia (Gareth Dyke - Southampton şi Darren Neish - Porthsmouth), S.U.A. (Steve Brusatte - New York) şi România (Zoltan Csiki - Bucureşti, Radu Totoianu- Sebeş, Matei Vremir - Cluj).
Matei Vremir este cel care a descoperit, în urmă cu un an, scheletul "Balaurului bondoc" - cel mai complet schelet de dinozaur carnivor din Europa. Fosila descoperită la Sebeş are o vechime de circa 70 de milioane de ani şi aparţine unei noi specii de theropod. Potrivit specialiştilor, "Balaurul bondoc" este o rudă apropiată, dar "aberantă", a bine-cunoscutului Velociraptor descoperit în Cretacicul Mongoliei, care însă seamănă mai degrabă cu un hibrid între un curcan supradimensionat şi un câine pitbull.
Tot Matei Vremir a descoperit anul trecut o vertebră a celui mai mare dinozaur zburător (pterosaurian) din lume.
Sursa: ziare.com
Suntem mult mai paşnici decât strămoşii noştri
Psihologul Steven Pinker afirmă că unul dintre principalii factori care au dus la scăderea violenţei a fost instituţia guvernului, prin soluţionarea litigiilor. Dovezile includ schimbări precum declinul omuciderilor în Europa Evului Mediu, care a coincis cu extinderea şi consolidarea regatelor, adică o trecere de la anarhia tribală la primele state.
Există mai multe motive care, împreună, au dus la declinul violenţei de-a lungul timpului. Unul dintre motive a fost intensificarea schimburilor comerciale. În comerţ, ceilalţi oameni devin mai valoroşi dacă sunt în viaţă. Mai mult, comerţul dă naştere unor înclinaţii altruiste reciproce, pentru că se încearcă anticiparea nevoilor celorlalţi, care vor plăti pentru produsele satisfăcătoare.
Alfabetizarea, pe de altă parte, a dus la apariţia jurnalismului, care mereu a vegheat asupra ratei criminalităţii.
Emanciparea femeii este un alt motiv al schimbării. Odată ce femeile au început să capete mai multă putere, nivelul violenţei a scăzut.
Violenţă asiriană
Cu toate acestea, oamenii din prezent au impresia că trăiesc în vremuri extrem de violente. Una dintre cauze este ceea ce Steven Pinker numeşte "miopie istorică" - o tendinţă care ne face să dăm multă atenţie vremurilor mai apropiate de noi, despre care cunoaştem mai multe informaţii, şi să luăm mai puţin în considerare vremurile îndepărtate, despre care avem o imagine mai ştearsă. În prezent, putem contoriza atacurile violente, dar nu le cunoaştem pe cele din trecut, pentru a putea face o comparaţie obiectivă.
Omul contemporan, susţine Pinker, că trebuie să înţeleagă că modernitatea ne-a oferit câteva dintre cele mai preţioase lucruri pe care se bazează societatea contemporană, iar unul dintre aceste daruri este nivelul scăzut de violenţă.
Surse: descopera.ro, New Scientist
lupini a scris:Suntem mult mai paşnici dec
Crima organizata faceau si primatele, doar ca mult mai rudimentar. Raul ramane, iar cu cat avansam mai mult, cu atat avem mai multe arme/modalitati la dispozitie. Cred ca omul e mai pasnic azi pentru ca ii sunt indeplinite multe nevoi si are cu ce sa-si bata capul. Vorbim, desigur, despre oamenii din gramada.
Editat Mie 26 oct 2011 14:25