Mai tineti minte cand eram eu la inceputul relatiei cu G. si ma plangeam ca suntem diferiti, ca eu fumez si el nu, ca mie imi place sa mananc afara si el nu suporta, si nu mai ajung iiciodata in locurile in care imi place enorm sa mananc, ca mie imi plac motocicletele si el nu le suporta, si ca de cand suntem impreuna nu m am mai plimbat si imi lipseste si mi e dor si ma chinui??? Mai tineti minte?
Fara nici o presiune, din partea nimanui, am construit ceva impreuna, un ceva care face ca ce eram noi innainte sa fie doar o amintire. Eu m am lasat de fumat, fara sa fiu batuta la cap, pur si simplu pentru ca realizam cat de greu trebuie sa i fie si cat se chinuie langa o fata care fumeaza, umple camera de fum, si mai si vine si l pupa dupa aia...dar faptul ca a suportat toate astea ca sa fie cu mine, pe mine m a intarit si a facut renuntatul la tigari posibil.... el nu mai merge la sala in fiecare zi, ca sa petrecem impreuna cat mai mult timp...eu nu i am cerut asta niciodata.... strrangem cuminti bani sa ne facem sala acasa.... nu mancam niciodata afara, in schimb am gasit niste gustari fitoase, usor de pregatit si foarte gustoase, care ii plac la nebunie, si il rasfat cu ele cand am timp... cu alte cuvinte am inceput sa fac in casa, pentru amndoi, lucruile pe care imi placea sa le mananc afara... cand mi a spus ca vrea sa stranga sa ia motocicleta, am ramas si eu traznite de raspunsul pe care i l am dat: prefer sa te stiu in masina...mi ar fi prea frica sa te stiu toata ziua pe motor...
A schimbat cineva pe cineva, in toata poveste asta? N as sti sa spun... inclin ca cred ca din ce era compatibil la fiecare cu fiecare s a creat un NOI care e asa cum trebuie ca noi sa putem fi fericiti impreuna.
