Cum alegem profesia portrivita pentru copil

Parintii nu trebuie sa aleaga profesia copilului, dar trebuie sa se implice astfel incat copilul sa faca alegerea potrivita. Daca copilul e lasat de capul lui atunci sunt toate sansele sa faca acceasi greseala pe care o fac 80% din studenti si anume sa isi aleaga facultatea in functiile de materiile care ii placeau in liceu, nu in functie de ce profesie vor sa urmeze. Asta e motivul principal pentru care vezi atatia absolventi de facultati obscure care ajung casieri in supermaketuri sau vanzatori prin magazinele din mall-uri. De asemenea tot asta e motivul pentru care foarte multi aleg sa mearga la o a 2-a facultate. Si ce e cu adevarat trist e ca marea majoritate dintre acestia isi aleg o facultate la fel de aiurea si fara perspective ca si prima.

de acord cu Dingo si aici si pe alte topice.

daca initiezi o campanie pentru orientarea tinerilor spre facultatile potrivite, contacteaza-ma.

sunt militant de incredere.

:roll:

PourMoi a scris:

Ce e de facut in situatia in care parintele isi doreste ca tu, copilul, trebuie sa ii implinesti visele?

Ca si copil, nu prea ai multe alternative ,faci cea ce ti se impune , fie ca'ti place , fie ca nu . Sunt putini cei care au o personalitate puternica si reusesc sa'si impuna propiul vis .

PourMoi a scris:

Foarte adevarat ceea ce spui. Mi se pare important sa se consulte cu parintii dar sa nu li se impuna sa faca o facultate pe care nu si-o doresc. Pana la urma unii isi aleg facultatile si in functie de materiile la care se pricep cel mai bine. De ex eu daca am facut filologie si sunt total paralel cu informatica nu voi face o facultate de IT, nu?

de ce crezi ca parintii tai ti-ar impune asa ceva? sau majoritatea parintilor, ma rog.

nici o grija. parintii aia sunt in general oameni. si vad ce si cum. nu te-ar forta sa faci ceva de care nu esti in stare.

sau esti de alta parere?

aici pe forum am vazut curentul asta anti parinti initiat de Cleric Preston si dus mai departe de vasnici aparatori.

care in mod evident, nu sunt parinti.

nu mi se pare in primul rand corect. si in al doilea rand util.

:roll:

Dingo25 a scris:

Foarte adevarat ceea ce spui. Mi se pare important sa se consulte cu parintii dar sa nu li se impuna sa faca o facultate pe care nu si-o doresc. Pana la urma unii isi aleg facultatile si in functie de materiile la care se pricep cel mai bine. De ex eu daca am facut filologie si sunt total paralel cu informatica nu voi face o facultate de IT, nu?

sa ma bag in discutie..sa nu ma bag!!?..:roll:

Master Yoda spune ce gandesti, Antrax te primeste :roll:

@Rodica

nu este vorba despre un curent anti-parinti ci sunt cateva persoane care stiu cum functioneaza psihologia si care prezinta datele asa cum sunt. Intreaga dezvoltare umana porneste din copilarie si cele mai importante aspecte ale vietii le invata tot in copilarie. Daca se schimba mai tarziu ete minunat, dar de cele mai multe ori nu prea o fac.

De ce cred ca o parte din parinti ar impune ce facultate sa urmeze? Simplu pentru ca am intalnit cazuri. (nu am spus nici un moment majoritatea, putina atentie) De ce impun? Pentru ca au impresia ca ei stiu mai bine ceea ce li se potriveste copilului lor si stiu ca ei au dreptate

PourMoi a scris:

Master Yoda spune ce gandesti, Antrax te primeste

multumesc.. :roll:

Pai, in primul rand ar trebui sa facem o clasificare sociala.

De ce zic asta?

Pentru ca in societatea actuala, scoala inseamna --bani--

Oricat s-ar stradui o familie fara posibilitati financiare, sa-si ajute copilul, nu o sa o faca la fel de bine cum o face o familie care are alte posibilitati financiare.

Desi exista cazuri de copii exceptionali , care provin din familii fara prea mari posibilitati financiare, tendinta actuala este aceea de a indruma copilul in functie de buget.

Pornind de la acelasi nivel--2 copii--cel care are posibilitati mai mari va ajunge mau repede sa atinga nivelul propus.

( nu vorbim de exceptiile care nu fac cinste parintilor si pun sub semnul indoielii educatia primita --vorbim doar de cazurile clare )

Aceasta tendinta este mostenita de sute de ani...si este universal valabila..

ex: Morometii--Nica care vroia sa mearga la scoala si Moromete care a inteles mai mult sau mai putin aspectul asta.

Copilul dezvolta inclinatii catre o materie...materie care in final ii arata si drumul...incepand din primii ani de scoala..

Veti spune ca in clasele primare nu se face matematica sau fizica...

Dar logica unui copil in clasele primare il apropie sau il departeaza de materiile exacte..

Pe unii ii apropie, iar altii care dezvolta aptitudini artistice se apropie de zona umana a profilui de invatamant.

Educatorul este cel care descopera sau care ar trebui sa descopere asta si sa o transmita parintilor, care la randul lor, sub indrumarea educatorului , trebuie sa ia o decizie in ceea ce priveste drumul copilului.

Conteaza si profesiile parintilor, rudelor apropiate...foarte mult.

Un copil care are in jurul lui numai doctori, cu siguranta ca tendinta lui este sa o ia pe acelasi drum.

Chiar si parintii il ajunta in acest sens.

Dar revin la prima afirmatie..

Bugetul este esential in alegerea drumului si sustinerea copilului---in ziua de azi.

PourMoi a scris:

Ce e de facut in situatia in care parintele isi doreste ca tu, copilul, trebuie sa ii implinesti visele?

Teoretic, copilul ar trebui sa aiba prezenta de spirit de a-i spune: "Pot face meseria pe care o vrei tu si sa fiu mort sufleteste, sa-mi duc o existenta nefericita intr-o meserie care nu-mi place SAU pot face meseria pe care o vreau eu si sa fiu viu si fericit. Tu ce preferi?"

Desigur, pentru asta este nevoie de maturitate in copil. Trebuie ca el sa STIE ce vrea sa faca, ce-l aprinde sufleteste. Daca nu stie, daca e indecis sau doar excitat de o himera, atunci parintele poate povatui din experienta pe care o are.