Pai sa stii ca si animalele au capacitatea sa deosebeasca intre aliati si dusmani si sa sprijine pe unii sau sa se opuna altora.
Daca te referi la constiinta ca la un feed-back,am sa remarc ca acest feed-back depinde de Valorile fiecaruia.
Din pricina asta,ceea ce este moral in ochii unuia,poate sa fie imoral in ochii altuia -bine-rau,corect-gresit,oportun-inoportun si alte asemenea grupuri de judecati,se fac intotdeauna in raport cu valorile fiecaruia.
Daca cuiva ii lipseste empatia,inteligenta emotionala,poate sa nu aiba nici un fel de scrupule referitoare la a actiona anti-social.
Nu inseamna ca nu se mai raporteaza la nici un fel de valori...ci doar ca are alt fel de valori...care nu ar fi numite ca atare de catre multi dintre noi (puterea asupra altora si arivismul,lacomia,invidia,satisfacerea propriilor dorinte pe seama altora,etc).
Probabil ca un asemenea om,se poate simtii vinovat daca NU minte,fura,ucide,etc,atunci cand poate sa o faca fara sa suporta represalii si asemenea fapte ii slujesc interesele.
Eu simt ca intrebarea ta reala,este de fapt: ce anume ne face buni sau rai.Si raspunsul meu,este ca in primul rand este capacitatea de a empatiza.
Un om obisnuit,are capacitatea de a empatiza in mod limitat cu rudele de gradul intai,cu familia in general,cu prietenii si cu partenerul de cuplu.(si se poate pune in locul celorlalti in general,intr-o oarecare masura)
Unii oameni,ajung insa mult mai departe -sa se perceapa ca parte din tot,si pe ceilalti sa ii perceapa ca parte din ei insisi.
Nu e vorba doar de ceva subiectiv,ci de capacitatea de a percepe emotiile celorlalti chiar daca ei le ascund,de a prinde gandurile si inmaginile mentale din mintile altora,de a simtii senzatiile fizice din corpurile altora,de a fi constienti de dorintele si intentiile altora,chiar daca acestia le ascund.
Chiar sunt oameni a caror constiinta nu se limiteaza la perceptia mintii,emotiilor,dorintelor,intentiilor si trupului lor...
Spre asta merge evolutia.
Stiu ca tu crezi in Dumnezeu,asa ca iti sugerez sa iti imaginezi o constiinta care e constienta de tot.
Cu cat empatia este mai mare,cu atat devi mai incapabil de a face raul -pentru ca celalalt,nu mai e "celalalt",separat de tine,este parte din tine.
Am citit o povestire despre un mare maestru indian care traversa un rau intr-o barca alaturi de cativa discipoli.Brusc a inceput sa strige si sa planga...striga: nu ma mai loviti,incetati! -insa discipolii sai nu vedeau pe nimeni!
Totusi,trupul maestrului s-a umplut de rani si vanatai,ca dupa o bataie zdravana...
Cand in sfarsit a reusit sa le vorbeasca,le-a spus sa opreasca pe cei care il bateau pe un necunoscut de pe celalalt mal...
Si intr-adevar,pe celalalt mal,au gasit pe cel batut,cu aceleasi rani si vanatai ca si maestrul lor...
Si alta povestire,din memoriile lui Paramahansa Yogananda.La el venise o doamna crestina,insa cam fanatica si decisa sa-l puna la punct pe maestru demonstrand ca este doar un excroc.
Yogananda insa si-a dat seama de intentia ei,mai inainte ca ea sa apuce sa deschida gura,a decis sa-i dea el o lectie intreband-o: nu-i asa ca aveti un gust foarte amar in gura?
La care doamna,a raspuns surprinsa: ba da.Dar de unde stii?
Si maestrul i-a explicat ca e constient de ce se intampla in mintea si trupul ei cum este constient si ce de se intampla in propriul sau trup...ca stie intentia ei,insa a decis ca e mai intelept sa ii arate adevarul mai inainte de a-i da ocazia sa faca o gresala...
Cu siguranta ai auzit si de tot felul de calugari "inbunatatiti",care aveau aceeasi capacitate.Bunatatea,este paranormala,pentru ca deriva din aceasta constiinta extinsa dincolo de granitele ego-ului,mintii si trupului.
Cei care au avut ei insisi asemenea experiente de perceptie la distanta,pot sa confirme ca nu e vorba despre fantezii de-ala mele,ci de ceva real.
Nu prea vad ce legatura are nici postarea asta cu subiectul topicului,si ii cer scuze Lidiei ca prelungesc offtopicul.