Început de CavalerulJedi, Joi 21 oct 2010 · 262 răspunsuri · 21.933 vizualizări
pe a scris:Pentru ca, la fel ca mine, nu are dovezi credibile ale existentei lui Dumnezeu.In domeniul stiintific de varf, credinta in Dumnezeu este exceptia nu regula.
Da nu simti in strafundul sufletului tau ca acolo sus undeva exista Dumnezeu? Si care sunt motivele pentru care nu crezi? Ca nu ai gasit dovezi? Probabil ca nu vrea sa se arate El sau nu la oricine.
Editat Vin 22 oct 2010 17:00
pe a scris:Pentru ca, la fel ca mine, nu are dovezi credibile ale existentei lui Dumnezeu.In domeniul stiintific de varf, credinta in Dumnezeu este exceptia nu regula.
Lipsa unor dovezi credibile in existenta lui Dumnezeu face ca un om rational , pe baza unei logici elementare , sa nu accepte existenta Lui. Argumentul de tip "nu ai dovezi ca nu exista" este irational .
,,Un studiu relevant pentru cei care au optat pentru modelul genetic este cel realizat de D
VEMANS a scris:Lipsa unor dovezi credibile in existenta lui Dumnezeu face ca un om rational , pe baza unei logici elementare , sa nu accepte existenta Lui. Argumentul de tip "nu ai dovezi ca nu exista" este irational .
Vreau sa subliniez ca singurele dovezi credibile sunt cele incredibile de fapt.
Sa ma explic: eu cred,pentru ca am experimentat -insa dovada mea,e una subiectiva,nu obiectiva,si nu am cum sa o prezint nimanui ca atare.
Creatorul nu da dovezi obiective ale prezentei sale,pentru ca nu vrea sa le dea.Dar asta nu inseamna ca nu da dovezi subiective,daca considera ca e oportun sa o faca.Si nici macar nu sunt materiale,in vreun fel -poate doar in cazuri cu totul exceptionale.
Mai mult: nu va cauta sa convinga pe nimeni vreodata impotriva vointei sale.Are un enorm respect pentru fiecare,nu e dictatorul suprem despre care vorbesc religiile,nu impune nimic.
Si nu are nimic impotriva ateilor.Nu are nevoie sa creada cineva in existenta sa.Nu crezi -e absolut ok.In momentul in care va considera oportun,probabil ca iti va da niste indicii,ca sa te faca sa iti pui problema altfel si sa il cauti.(adora sa ne dea noi intrebari,chiar daca nu te va obliga sa cauti raspunsuri)
Chiar daca nu va fi cazul ca asta sa se intample in viata asta,tot nu e nici o problema...nu esti un fel de criminal daca nu crezi,ba chiar dimpotriva,eu cred (sunt subiectiv) ca are o deosebita simpatie si consideratie pentru atei -ii plac cei care isi pun intrebari.Si ca orice parinte inteligent,este incantat de copiii care sunt independenti,inclusiv fata de el.
Ceea ce am scris aici,nu are pretentia de a fi un adevar dogmatic,revelat de "Vocea Divina" -e absolut ok sa nu credeti ce scriu eu adica.E ok chiar ca eu insumi sa nu cred...Dumnezeul meu,nu se supara! :)
Rhini a scris:Oamenii variază
Johnny Paco a scris:Da nu simti in strafundul sufletului tau ca acolo sus undeva exista Dumnezeu? Si care sunt motivele pentru care nu crezi? Ca nu ai gasit dovezi? Probabil ca nu vrea sa se arate El sau nu la oricine.
Nu, nu simt. :)
Motivul principal pentru care nu mai cred este faptul ca nu am mai ramas cu nici un motiv valid pentru a crede.
Vezi tu, chiar si dupa ce am plecat din biserica, credinta intr-o forma divina tot exista. Aceasta credinta era neclara si implicita.
Cand am fost provocat sa-mi studiez motivele efective pentru care cred, am avut suprinderea de a descoperi ca nu am nici un motiv valid. Singurul motiv pentru care credeam era pentru ca am crezut si ieri si alaltaieri. Era pur si simplu un obicei de gandire nesprijinit pe nimic solid.
A crede in absenta dovezilor, pe cat de meritoriu stiu ca este privit in religie, nu mai este o optiune pentru mine.
Partea cu "probabil ca D-zeu se arata doar la un subset restrans din populatie" e o rationalizare pe care majoritatea si-o fac pentru a face fata lipsei de dovezi din viata lor. "E nu am primit raspunsuri la rugaciuni dar parintele X povesteste ca a auzit el in copilarie de la popa din sat ca era un calugar vestit la manastirea X care facea minuni".
Daca exista D-zeu atunci e orb,mult si surd sau extrem de selectiv in toate.
In video de mai jos cineva explica o chestie la care nu m-am gandit niciodata pana acum.Are perfecta dreptate.
Vorbeste despre cei care spun ca d-zeu ia ajutat in anumite circumstante in viata,ceea ce implica automat ca d-zeu ar alege sa ajute pe unii in timp ce-i lasa pe altii sa sufere.Altii care poate nici ei nu "merita" sa sufere,daca e sa vorbim in termeni din astia.Implica faptul ca ei ar fi speciali,fiind ajutati de d-zeu,pe cand altii nu sunt. :)
Tipa de mai jos e romanca,actuala ateista si mi se pare ca si lesbi.Are niste video-bloguri interesante pe youtube.
Editat Vin 22 oct 2010 17:33
Ce convenabil. Sa il creeam fiecare pe Dumnezeu(Creator) dupa chipul si asemanarea noastra. :)
pe a scris:Nu, nu simt. :)Motivul principal pentru care nu mai cred este faptul ca nu am mai ramas cu nici un motiv valid pentru a crede.
A crede in absenta dovezilor, pe cat de meritoriu stiu ca este privit in religie, nu mai este o optiune pentru mine.
"E nu am primit raspunsuri la rugaciuni dar parintele X povesteste ca a auzit el in copilarie de la popa din sat ca era un calugar vestit la manastirea X care facea minuni".
Imi pare rau mie pentru tine ca nu simti dar fiecare simte si crede ce vrea.
Eu ma ghidez dupa: Crede si nu cerceta! iar Biblia si invataturile bisericesti care pentru mine sunt lucruri manuale, niste carti in aceasta lume de praf. Conteaza ce simti in suflet si cu ce ramai la sfarsit.
Eu nu am nevoie de dovezi fiindca mi s-au intamplat atatea de m-au facut sa cred cu adevarat.
O rugaciune spusa de tine la nevoie il poate ajuta pe altul in alta parte a lumii care are nevoie de ea mai mult decat tine. Necunoscute sunt Caile Domnului. Minuni exista dar chiar daca un necredincios le-ar vedea si tot nu ar putea crede in ele.
Editat Vin 22 oct 2010 17:51
Johnny Paco a scris:Eu ma ghidez dupa: Crede si nu cerceta!
pe bune?
Editat Vin 22 oct 2010 17:47