In iulie 2010 cea mai importanta agentie de rating din China reducea ratingurile Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei si Frantei de la categoria triplu A la AA, intr-o miscare caracterizata drept revolutionara de catre analistii occidentali.
La 11 noiembrie 2010, data la care scriu acest text, a izbucnit al treilea razboi mondial, asa cum a prezis batrana aceea din Bulgaria sau Nostradamus sau cine s-a mai ocupat cu previziuni razboinice. Data am ales-o doar pentru relevanta tabloida, pentru ca si pana acum s-au purtat lupte importante. Este un razboi economic, diferit de cele purtate pana acum - biete incrancenari comerciale sau pe vreun petec de influenta. Vorbim aici de o repozitionare globala, pe fondul crizei, cu miscari economice, politice si sociale. O sa exemplific in continuare.
Saptamana trecuta cateva mari televiziuni americane au ales sa nu prezinte un clip publicitar despre datoria publica americana. Materialul a fost produs de Citizens Against Government Waste, un ONG care sustine limitarea cheltuielilor guvernamentale si prezinta o clasa de studenti chinezi care studiaza, in Beijingul anului 2030, caderea marilor imperii ale lumii - Grecia antica, imperiul roman sau... Statele Unite. In istoria alternativa a clipului, americanii sunt datori vanduti chinezilor si lucreaza pentru ei; "Au renuntat la principiile care le-au facut marete. America a incercat sa cheltuiasca si sa impoziteze cetatenii, pentru a iesi din marea recesiune. Noi am detinut o mare parte din datoriile lor, asa ca acum lucreaza pentru noi", spune profesorul.
Mesajul poate parea naiv, dar pus in contextul international capata cu totul alta relevanta.
Sa-l privim prin prisma ratingurilor Dagong. La 26 septembrie, intre prima si a doua retrogradare a ratingului american, puternica Securities and Exchange Commission refuza sa recunoasca celor de la Dagong statutul de agentie de rating nationala. La 4 noiembrie Dagong a recidivat si reduce din nou ratingul american pentru datoria pe termen lung de la AA la A plus. Pentru curiosi, spun ca agentia chineza acorda Romaniei BB, un rating mai slab comparat cu modul in care suntem vazuti in prezent de Moody's, S&P sau Fitch. Tot pentru curiosi, Rusia, Brazilia, India sau Venezuela sunt mai bine vazute decat in Occident. Agentia chineza mizeaza in special pe capacitatea statelor de a crea avutie si pe dimensiunea rezervelor nationale. Priviti demersurile agentiei chineze si importanta pe care i-o acorda SEC prin prisma urmatoarelor valori: in al treilea trimestru al anului companii chineze au incasat 76% (peste 40 de miliarde de dolari) din ofertele publice de actiuni din intreaga lume, iar 83% din ofertele publice au mers la companii asiatice. Companiile europene au incasat in aceeasi perioada 3,1 miliarde dolari.
Luna octombrie a adus ceea ce presa internationala a denumit razboiul valutelor, dar si pe cel al pamanturilor rare. Primul a fost cap de lista pe agenda reuniunii G-20 de la sfarsitul saptamanii trecute si este un subiect care a implicat inclusiv fluturari occidentale ale introducerii standardului aur - o idee din categoria "romani pe Luna". Metalele rare, controlate in proportie de 97% de aceeasi omniprezenta China si supuse in prezent unui soi de embargo, pe criterii de mediu, chipurile, l-au facut pe Hans-Peter Keitel, seful BDI - federatia industriilor germane - sa observe ca acestea "au devenit o problema geopolitica care are nevoie de implicarea politicienilor", in timp ce analistii japonezi vorbesc de resursele care ar putea deveni "armele economice ale secolului XXI".
Daca e sa privim avantul preturilor aurului, argintului, graului, bumbacului sau materiilor prime si impactul pe care il au aceste evolutii asupra economiilor lumii, armele s-au declansat deja.
Nu scriu toate acestea ca parte a unui scenariu conspirationist
Cum vor resimti institutiile financiare din Romania razboiul valutelor? Cum se repozitioneaza Romania pe harta intereselor economice, in conditiile in care chiar in sanul Maicii Europe fiecare stat incearca sa se descurce pe cont propriu, protejandu-si comertul, companiile, investitiile, iar interesul comun european nu depaseste amabile strangeri de mana si zambete politicoase. Franta si Spania isi protejeaza campionii economici de preluari ostile, iar nemtii analizeaza schimbarea legislatiei in domeniu. Industria iaurtului face parte din cele 11 sectoare socotite strategice de catre Paris si unde orice preluare este vizata direct de oamenii lui Sarkozy. Optiunea pune serioase piedici celor de la Pepsi care ravnesc de mult timp la Danone. In Spania, E.ON a renuntat sa mai cumpere Endesa dupa o lunga perioada de piedici guvernamentale.
06.06.2006 = 669 sau dupa alt sistem de calcul 661 si nu 666!
