Cyber-sapiens a scris:eu am impresia ca singura evolutie vizibila acum este in domeniul IT-interfete, adica din anii '80 de cand ma stiu, doar aceasta pare sa fi evoluat.
Pe viitor tot IT va schimba lumea, deoarece pare cea mai ieftina tehnologie si cu putere mare de raspandire, raspunzand in mod intim necesitatilor umane.
Exact asta se întâmplă: în timp ce restul proceselor tehnologice progresează cu viteza unei biciclete, procesele tehnologice informaţionale progresează cu viteza unei rachete. Practic, în mai puţin de 100 de ani, tehnologia informaţională a ajuns să simuleze...structura filamentară a Universului. E bine că tehnologia informatică se răspândeşte tot mai mult şi face ca în acelaşi timp, informaţiile să ajungă cât mai rapid la cât mai mulţi oameni, pentru că numai aşa pot apărea noi idei.
Cyber-sapiens a scris:Eu nu cred ca e nevoie sa se imite creierul uman, ci doar softul acestuia, adica structurile personalitatii fiecarui om, cladite pe proprile experiente, lucru stiut bine in psihologie.
Calculatoarele au o memorie infinita fata de amaratul de creier, au motoare de cautare autonome, pe cand creierul merge pe incercate, lent si greseste adesea.
M-am gândit şi eu că ar fi posibil ca doar soft-ul general al creierului (mintea) să fie reprodus, cu toate soft-urile sale componente, specifice fiecărui lob: creativitatea, emoţiile, raţiunea, capacitatea de predicţie a consecinţelor, capacitatea de a alege între bine şi rău, capacitatea de a face comparaţii, planificarea, ca să scriu câteva funcţii doar din lobul frontal al creierului. Sau funcţiile de vorbire şi senzaţiile (lobul parietal), memoria şi înţelegerea (lobul temporal), sau recunoaşterea obiectelor (lobul occipital). Mă gândesc cum ar arăta un soft care să reproducă structura creativităţii de exemplu, dar îmbunătăţit de milioane de ori !? Ar însemna ca individul aflat în lumea virtuală, să poată crea opere artistice sau ştiinţifice, pe bandă rulantă...cu o viteză uriaşă !
Însă, trebuie să ne uităm că pentru a procesa toate informaţiile, lobii au conexiuni între ei, care împreună lucrează în paralel. Creierul omului e compus din circa 100 de miliarde de neuroni, fiecare având câte 10 000 de sinapse care fac legătura cu neuronii vecini, adică în total 100 000 de miliarde (1015) sinapse, ceea ce duce la o putere totală de calcul a creierului de 1014 operaţiuni pe secundă. Şi toate aceste calcule se fac în paralel, adică simultan. Singurul calculator care deocamdată teoretic ar fi capabil să facă aşa de multe operaţiuni simultane, ar fi cel cuantic, pentru că doar acesta poate adopta o multitudine de stări informaţionale, la fel ca şi creierul. Dacă un calculator clasic, poate adopta doar o singură stare sau un singur bit de informaţie (0 sau 1), cel cuantic poate adopta 2n stări simultane, unde n e numărul de qubiţi (biţi cuantici) (adică poate face 2n calcule simultane). Când însă vine vorba şi de qutriţi, care sunt tot biţi cuantici, atunci viteza de procesare o ia razna, pentru că în acest caz, bitul cuantic poate lua 3n stări, ceea ce înseamnă o creşte inimaginabilă, care depăşeşte chiar cu mult puterea de procesare a creierului.
