Sunt indragostita de cel mai bun prieten al meu

Si o mai judecati/condamnati mult pe another kind? -nu aveti propriile probleme de care sa va ocupati,sau vi se pare ca trebuie musai sa aruncati prima piatra,ca sunteti "fara de pacat"?

Eu nu am avut niciodata o relatie ca cea de acum, in care orice fel de gram de tradare imi este de neconceput...era altfel innainte... ce s a intamplat cu prietenul cu care faceam si sex...era un fel de sex de sprijin, pe care ni l ofeream neconditionat unul altuia atunci cand unul din noi era la ananghie....da, se mai intampla sa fiu in relatii, dar daca R. avea nevoie de mine, treceam peste asta...

Nu zic asta in apararea mea, zic doar cum era.

Daca eu as avea un prieten cel mai bun indragostit de mine,si pe care sa il mai si iubesc si eu...nu as fi fraier.Am deplina incredere ca nu as strica relatia dintre noi.Chiar daca nu ar deveni marea iubire,sunt sigur ca am ramane la fel de prieteni.(in ce depinde de mine...)

Arcangelo a scris:

Si o mai judecati/condamnati mult pe another kind?

Buei, nu o judecam pe Another Kind. Judecam viciatii care trec peste alti oameni pentru viciile lor.

Faceam diferenta intre scarba fata de, si percepere ca pe un viciu.

Hold your horses.

Eu am un principiu de viata , nu neaparat bun: mai bine sa-ti para rau ca ai incercat decit sa regreti ca n-ai facut-o.!

Nu se aplica cazurilor in care sunt convins dinainte ca nu merita sa incerci.

Cred ca trebuiesc facute unele distinctii. In primul rand prietenia nu e sexuata, poti fii in egala masura prieten cu cineva indiferent de sexul pe care il are...apoi, prieteniile intre persoane de sexe diferite e normal sa se bazeze pe un anumit gen de compatibilitate....care e normal sa duca la sentimente....zic eu....aici faptul ca cunosti bine o persoana face ca aspectul fizic al acesteia sa si piarda orice relevanta...poate fi urat ca moartea, da tu ajungi sa te intelegi bine cu el... si incepe sa apara tentatia....acel:ce ar fi daca? Ei bine, a fi prieten e foarte diferit de a fi paetener. Unii pot fi foarte buni prieteni si parteneri execrabili, si invers... daca merita sa incerci?..... de ce atat codeala innainte de a incerca?.... de ce ne gandim noi ca e mai greu sa gasesti un prieten adevarat decat un partener de viata???

Eu credeam ca partenerul trebuie sa fie si un prieten adevarat...altfel cred ca nici nu are rost.

Tocami asta este, ca de mutle ori sunt arii diferite... oricat de apropiat imi este G., sunt lucruri despre care nu pot sa vorbesc cu el, dar cu un prieten pot vorbi relaxata....si de al asta pleaca multe....

another_kind a scris:

... oricat de apropiat imi este G., sunt lucruri despre care nu pot sa vorbesc cu el,

Noi avem si parti bune, si parti rele. De multe ori, ascundem ganduri care ar rani profund pe cei de langa noi..cei care ne vad zilnic, cei pe care i-am vedea zilnic suferind..si atunci mergem si vorbim cu strainii cu prietenii..e o forma de terapie asta..in fond, nu ce vorbesti si gandesti te defineste, ci doar ce alegi sa faci.

stupid_me a scris:

nu ce vorbesti si gandesti te defineste, ci doar ce alegi sa faci.

Gardul sa fie frumos vopsit, ca leopardul dinauntru... :flowers:

Love In Paris a scris:

Risca. In afara de niste clisee imbecile, nu vad ce te-ar putea impiedica sa fii cu el.