O problema grava! Am nevoie de sfaturi, pareri...

e putin complicat...parintii mei lucreaza in strainatate,am 23 ani,eu nu am vrut niciodata sa raman acolo,ma deprima,nu cunosc pe nimeni,urasc tara aia...asa...de curand am aflat ca tata sufera de un cancer grav...nu e la pat dar nu se stie niciodata cu boala asta!! eu acasa am job am prieten am o gramada dar am lasat tot si am venit aici! relatia mea cu mama nu este foarte roz,suntem firi diferite,ea are putin pb cu nervii si mereu e scandal mereuu!!!!!!! de acasa pornisem hotarata ca voi cauta o chirie pt mine si prietenul meu,voi cauta un loc de munca,el era dispus sa vina sa incercam sa profitam de situatia asta si sa ne facem si un banut,sa nu fiu nici eu singura pe aici .....dar nu a iesit conform planului! dupa cum spuneam mama cum nu ma inteleg cu ea nu ma ajuta cu absolut nimic,la noi acasa nu vrea sa il primeasca pe prietenul meu si nici macar nu il cunoaste deci nu pot sa zic ca ar avea ceva personal cu el! nu e constienta de suferinta mea,de depresia mea ca ma gasesc aici singura pe lume,ca ma omoara gandul ca o sa imi pierd tatal,ca ea ma face din orice proasta si in toate felurile!! ei sunt de 10 ani aici si ma trimit pe mine prin straini sa incerc sa imi fac un loc si un rost k imi striga mereu : de ce ai venit? ai venit pt taicatu sau pt interes pt gagicu tau??? Dumnezeu stie ca nu am venit pt asta ca eu urasc tara asta si nu as sta aici pt nimic in lume dar daca asa e situatia am ales sa-i fiu alaturi! de doua luni sunt aici....nu am rezolvat abolut nimic si ma gandesc tot mai tare sa ma duc acasa si sa revin cand a fi mai grav....mi se rupe inima,ma simt deja vinovata ca am gandurile astea dar simt ca innebunesc aici departe si singura! cred ca daca maica-mea nu avea pb cu nervii si ma intelegeam mai bine cu ea si puteam vb orice,ma ajuta cu ceva,dar asa nu face decat sa ma deregleze psihic mai tare,am ajuns sa plang zilnic din absolut orice! eu nu eram asa....nu e bine nici daca ma intorc nici daca stau...nu stiu sa aleg decizia buna! din cate am observat mama nu vrea ca prietenu meu sa vina ca ar fi putut sa zica sa stea la noi cateva zile pana gasim ceva si sa ajute cu ceva dar nu face absolut nimic!!!!!!! de discutat nu se poate ....ca doar am incercat! m-am dus si prin straini,am avut cateva "promisiuni" si iar nimic!

m-am gandit la toate posibilitatile,am facut si o lista cu avantaje dezavantaje de a sta sau a pleca ,sg avantaj in tara asta e tata! da...ar trebui sa fie totul dar cum ? pretul e sa innebunesc ? voi ce ati face in locul meu ? va rog mult tineti cont de situatia mea nu va aruncati ca as sta orice ar fi caci si eu asa am zis la inceput....

nu e la pat...se misca mananca,e cancer de ficat,deocamdata e bine..... va rog mult sfatuiti-ma !!!

Fata draga, nu fii trista, fiindca...iti incetoseaza gandirea :) Imi pare rau ca nu sunt vreo experta intr-ale psihologiei sau intr-ale datului-de-sfaturi. Inteleg ca esti intre doua decizii si tragi cand spre una, cand spre cealalta. E nasol! Te cred.

uhm...ai putea sa te intorci si sa te interesezi constant de starea tatalui tau, iar cand ti s-ar da vreo veste proasta, sa dai o fuga pana acolo.

Altfel e ca si cum ai astepta sa pateasca ceva mai grav(doamne fereste!), iar intre timp, tu ti-ai reface viata acolo. Nu zic ca n-ar fi relativ usor sa te rupi de ea si sa te intorci in tara.

Apropo, ai job acum, acolo? :P

Poate te-ai pripit putin cand ai decis sa pleci. E adevarat! E vorba de tatal tau si de sanatatea lui, dar nu il insanatoseste prezenta ta. Crudul adevar. Imi pare rau ca zic asta. Poate gresesc.

Cred ca eu asta as fi facut: as fi ramas in Romania pana la aflarea unor vesti mai rele... E doar ce as fi facut eu.

Sper sa iei decizia cea buna in final! Dar cel mai bine, sa se insanatoseasca tatal tau! ! !

existenta mea e o ruina pentru o alegere ca a ta, sandrine, nu stiu de ce iti spun asta pentru ca, vezi? nu stiu sa dau sfaturi, dar poate te ajuta cu ceva

nu am nici un job aici! stau de doua luni caut dar iti dai seama ce greu e....nu cunosc pe nimeni ! as fi vrut sa-i fiu alaturi dar nu am cum ...asta inseamna nebunia mea! vreau doar sa cred ca nu gandesc prost,am ajuns sa cred ca sunt cel mai rau copil din lume alegand sa ma intorc acasa dar vb ta prezenta mea nu o sa ajute cu nimic! si e mai bine ingrijit aici decat in romania la noi!

o sa il vizitez knd o sa pot dar am o scoala de terminat acasa am un job am multe de facut aici nu fac decat sa imi pierd mintile incet....si ma simt f vinovata deja ca am gandul sa ma intorc dar aici nu-mi vad rostul.....ms de intelegere ! va multumesc din suflet,doar cu voi imi impart gandurile acum ca stau acasa toata ziua si intru pe internet

Ignor-o pe mama ta, este o femeie nefericita cu nervii la pamant care se razbuna pe cine poate pentru suferinta ei. Ignor-o total si fa ceea ce te va face sa te simti bine - ingrijeste-ti tatal, muta-te cu prietenul, whatever. Daca intampini opozitie, treci prin ea sau peste ea - nu te gandi ca este mama ta, gandeste-te doar ca momentan este o femeie suparata care nu isi da seama ca face rau, nimic nu te obliga sa suporti abuzuri mentale. Pentru asta insa ai nevoie de mult sange rece, de multa detasare.

stiu ca e cam complicat cand ai o stare de invinuire cum ai tu, ca e greu sa gandesti ca, de fapt, nu ai nicio vina.

uite. tu, din unghiul tau, vezi plecarea ta (adica sa pleci de langa tatal tau acum) ca pe un lucru teribil, demn de condamnat. Eu, din unghiul meu, nu vad lucrurile asa, pentru ca daca nu ai sta langa el neaparat, nu ar insemna ca l-ai abandonat. Exista cai de comunicatie si la distante mai mari de 1 km :) Poti sa vorbesti cu el zilnic, sa il intrebi cum se simte etc. sa ii dai de inteles ca il sprijini moral. In fond asta cred ca e important: sa stie ca iti pasa de el. Si poti sa faci asta vazandu-ti de viata ta de aici. Nu stiu, fatah! zice si eu! :P

Asa se intampla cand un parinte este iresponsabil si lipsit de afectiune fata de propriul copil...

Din cauza comportamentului rece al mamei, tu ti-ai concentrat toata afectiunea asupra tatalui, astfel incat a devenit un pilon in viata ta si daca l-ai pierde ai fi complet debusolata.

Probabil asa se explica si mutarea asta a ta fara sa fi gandit la rece optiunile si probabilitatile.

Crezi ca daca esti mai aproape de el rezolvi ceva?

Poate.

Dar stabilirea in alta tara presupune, cel putin temporar, instabilitate.

Tu te-ai dus acolo sa rezolvi cumva o problema, insa te-ai pomenit cu doua.

Ce ai sa faci cand tatal tau va muri?

Ai venit mai aproape de el din sentimentalism, nu din realism.

Pentru ca realitatea este ca prezenta ta acolo nu ajuta.

Ce sa faci?

Sa nu mai reactionezi impulsiv.

da stiu,nu pot sa ameliorez nimic..doar ca ii sunt aproape! si viata mea aici se incurca stiti cum sunt vazuti romanii in strainatate,cate greutati intampina....am sa ma intorc desi mi se rupe sufletul nu voi ai fi fericita nici acasa dar macar voi avea liniste si prieteni langa mine si totusi...acasa e acasa! oricum ar fi! eu asa gandesc...eu cred ca ma pot realiza si acasa nu aici prin straini,iubesc f mult romania!

credeti ca ce fac eu e de condamnat? ca imi las tatal la greu daca pot sa zic asa....mama mereu asa zice ,ca sunt egoista daca plec,tot am incercat sa-i explic ca daca plec nu inseamna ca nu-i iubesc dar atata imi repeta ca deja am ajuns sa ma simt cel mai rau om din lume ca fac asta desi stiu ca daca aleg sa raman aici asta ma va face si cel mai distrus om din lume!

el nu e constient de boala lui si tot imi zice du-te termina-ti scoala,pe de alta parte mama zice ca daca plec nu mai sunt fiica ei! pai ce mama e asta care ma iubeste asa conditionat?

Intoarce-te. Ai un viitor inainte. Tatal tau nu. Suna cinic, dar, asa cum a zis si Kontro, nu ajuta la nimic, nici tatalui tau, nici tie, sa stai acolo. O sa-l suni, o sa vorbesti cu el tot timpul, si poate o sa te poti duce inapoi cand va fi .. nevoie.

Nu te mai lasa agresata psihic.