Lucast a scris:Sunt de acord cu Amarena. Cand te-ai mutat, pe el l-ai intrebat?
Chiar crezi ca o persoana te poate urma neconditionat in viata de cate ori iti vin tie fluturi la cap sa te muti?
Iti dau un exemplu. Te impacai cu ai tai si voiai sa te muti inapoi. Lui ce-i faceai? Sau daca voiai sa te muti prin Anglia, el era dator sa vina cu tine?
Nu fi egoista. Sau ai o conceptie eronata despre dragoste.
Cu ai mei vorbesc oricum. Sunt parintii mei si nu pot tine dusmanie pe persoanele care mi-au dat viata. Problema e ca si ei au plecat de acasa, mutandu-se departe de Bucuresti. El nu are nicio legatura cu asta, in schimb ma bate la cap sa ne facem viata noastra, mi-a dat 2 inele de logodna pana acum, vrea sa ne casatorim, vrea copil, dar UNDE SA STAM? E inconstient daca se gandeste ca eu voi sta la gramada cu familia lui, pentru ca eu dintr-o gramada am plecat acum. In fiecare seara erau certuri, injuraturi, vaicareli si ne saturaseram cu totii.
Datoria lui e sa ma ajute, sa ma ia in brate atunci cand plang, sa-mi dea sperante, sa imi spuna ca vom trece impreuna peste tot, nu sa puna sare pe rana, ca mai rau imi face.
