Conformismul=conditionarea pedeapsa/rasplata

[Arcangelo 1797]

Am tot vorbit pe diferite teme (mai ales legate de cresterea si educarea copiilor) despre educatie si scopul ei.

Din pacate,aici,in "Carpatian Guarden",parintii cred ca scopul educatiei este supunerea copilului fata de parinte.

Avem deja pe forum mai multe topicuri cu tema asta,unde se discuta cat de necesara este bataia (pentru a obtine aceasta "dorita" supunere) sau care sunt cele mai "bune" :geek: metode de pedeapsa a copiilor -ca si cum e de la sine inteles ca pedeapsa este ceva extraordinar de educativ!

 

Despre dezastrul pe care il face conditionrea,vreau eu sa discutam aici.

 

Mai intai,am sa sochez pe unii,spunandu-va ca nici macar rasplata nu este atat de educativa,asa cum am fost educati sa credem.

Atunci cand un copil primeste atentie,grija(e neglijat sau ignorat daca nu),afectiune,suport,protectie,DOAR ca rasplata pentru ca se conformeaza asteptarilor si dorintelor parintelui,i se neaga propria existanta distincta.El nu e iubit NICIODATA pentru el insusi,ci pentru ca se conformeaza dorintelor parintelui,ca "rasplata" a supunerii sale fata de parinte.

Aceasta "iubire" conditionata,face ravagii ulterior pe durata intregii vieti!

Copilul (fostul copil) va simti mereu ca trebuie sa MERITE sa fie iubit,respectat,apreciat sau chiar acceptat,si ca unica modalitate de a "merita" este sa se conformeze asteptarilor si dorintelor celorlalti.Simte ca e CU NEPUTINTA sa fie iubit pentru el insusi si asa cum este,ci trebuie sa poarte mereu o masca sociala,sa se prefaca,sa se reprime sa se ascunda si sa se oblige sa fie cel pe care il "vor" (pot accepta) ceilalti.

Sunt sigur ca multi dintre voi vor accentua rolul foarte pozitiv al rasplatii ca incurajare a dezvoltarii intr-o directie anume...

Totusi,oare cati dintre voi sunt dispusi sau macar capabili sa priceapa ca "rasplata" asta,este de fapt o MITA.Ca ea il corupe fundamental pe copil,invatandu-l trocul afectiv,facandu-l incapabil sa se iubeasca pe el insusi SI pe ceilalti in mod neconditionat,falsificandu-l si invatandu-l prefacatoria,fatarnicia,minciuna si distrugandu-i stima de sine,invatandu-l sa-i fie rusine de sine,sa NU se accepte,sa se urasca chiar atunci cand nu corespunde asteptarilor parintilor "internalizati" (din el insusi).

Aceasta rasplatire a copilului,pentru ca se supune/conformeaza,e de fapt o agresiune meschina...

Copilul are mereu nevoie sa fie ingrijit,iubit,apreciat,aprobat,sustinut si chiar...bagat in seama.Orice copil are nevoie de atentie,si nu doar ca "rasplata" pentru ca face ceea ce vor parintii (si adesea el NU vrea).

 

Si acum e timpul sa vorbesc un pic si despre ce se intampla atunci cand copilul NU vrea sa se supuna...despre atat de "educativa" pedeapsa:

Pedeapsa poate sa capete multe forme,nu doar bataia...poate ca multi isi inmagineaza ca alte forme de pedeapsa sunt ok,ca nu sunt traumatizante pentru copil,ba chiar ca sunt educative...

Sunt aici ca sa va spun ca nu e deloc asa.

Iata cateva genuri de pedepse profund traumatizante si aparent ne-agresive:

 

1.abandonul -copilul poate sa fie inchis intr-o camera,dulap sau chiar...dat afara pe usa...acolo este lasat sa planga si sa implore sa fie primit inapoi de catre parintele "justitiar"...

Nici nu stiu cum sa va spun cat de traumatizanta este experienta asta pentru copil...s-ar putea sa aiba candva nevoie de terapie chiar -nu e nici o exagerare.

 

2.respingerea -sunt parinti care spun copilului lucruri oribile (si pentru niste fleacuri pe deasupra!) -de exemplu ii spun "gata! -NU MAI ESTI COPILUL MEU!" sau "du-te la tac'tu...ca lui ii semeni,nu mie...esti fiul/fica lu' tac'tu,ca numa' el e asa..."(si aici urmeaza tot felul de epitete oribile,in care e pusa toata ura parinteasca fata de...partener,asupra copilului)

Sunt multe modalitati in care copilul este respins...chiar si simpla dezaprobare poate sa capete tonuri foarte agresive,in spatele carora este ideea "nu meriti sa fi copilul meu/nu esti al meu/NU TE VREAU"

 

3.umilinta -aici intra criticile (mai ales insotite de insulte) sau insultele pur si simplu.Mesajul este ca copilul nu e vrednic de iubire/respect/ingrijire/acceptare/aprobare si nici macar de...iertare...

lucruri oribile li se spun copiilor...cu scopul precis de a-i RANI emotional,de a le distruge increderea in ei,stima de sine,de a-i face sa le fie rusine.

In spatele motivului "educativ" este motivul real -parintele este incapabil sa isi iubeasca copilul si incompetent pentru treaba asta,mai mult,el doar isi proiecteaza frustrarile,complexele si ura asupra copilului,pentru a se simtii..."puternic" si "bun" (!!!) pe seama slabiciunii si "rautatii" copilului abuzat.

 

4.nedreptatea -e o opinie gresita,insa raspandita,ca copiii nu isi dau seama ce e bine si ce e rau -nu au discernamant,asa ca nu au cum sa-si dea seama cand sunt nedreptatiti.Ei bine,e fals.Intr-o anumita masura e adevarat,dar e vorba despre rationalizarile si explicatiile pe care le dau adultii legare de acest concept,al dreptatii.

Copiii insa nu sunt lipsiti de inteligenta emotionala,asa ca STIU cand sunt abuzati,insa fiind incapabili sa accepte asta,refuleaza,imping in inconstient aceste traume,dand nastere "sinelui ranit" cum ii spun psihologii.

Nu va amagiti ca nedreptatea va trece nebagata in seama...poate ca va fi ascunsa foarte multa vreme,dar rana nu va disparea pur si simplu...pana cand nu va fi vindecata,va ramane acolo,exact la fel de dureroasa ca in momentul producerii!

Cei care cred ca pana si nedreptatea este...educativa,mai bine s-ar interna singuri la ospiciu,inainte sa mai distruga si vietile altora,proprii copii.

 

5.indiferenta -cred ca nu e nici un secret daca va spun ca copiii au nevoie de atentie,ingrijire si protectie.De fapt,nevoia este mai profunda -au nevoie sa fie recunoscuti ca atare,sa li se confirme ca sunt chiar.Eul lor este nedezvoltat si incapabil de a se auto-sustine...ignorati,pur si simplu se confrunta cu teama pe care o au si unii adulti in fata anihilarii,a mortii!

Copiii neglijati -in mod paradoxal- tind sa se agate de parintele indiferent...sa il idealizeze...

Ulterior,aceasta neglijenta parinteasca va fi cauza ascunsa a unei vieti sentimentale absente sau dezastruoase...in care fostul copil,alege (inconstient) parteneri care sa-l ignore ori chiar respinga.

 

De fapt,toate traumele pe care le-am enumerat mai sus,sunt retraite de-a lungul intregii vieti...

Unii cauta oameni care sa-i umileasca si pe care sa-i umileasca...sau sa-i respinga si sa fie respinsi...sau care sa-i abandoneze,ori pe care sa-i abandoneze...sau sa fie doar ignorati,ori criticati permanent...sau ei sa fie cei critici si indiferenti...

Raul pe care il face "educatia" supunerii nu dispare...multi oameni vor suferii,nu doar copiii abuzati,ci si partenerii lor,copiii lor,colegii de munca (mai ales cand intervin rolurile se sef si subaltern...).

Nu faceti rau doar unui copil,faceti rau nenumarator alti oameni -asta este "educatia".

 

Si nu pot sa inchei expunerea asta,fara sa vorbesc un pic despre conformism si revolta.

Conformistul,este acel om care in fata "educatiei" conditionarii,a...cedat.Presiunea a fost foarte puternica,el a fost un copil...slab...fara alta alternativa.Asa ca s-a supus.

Acum,se supune in continuare...nu stie altceva...a fost fortat sa fie dependent.Parintii nu au vrut niciodata ca el sa fie matur,independent -e un fel de Petar Pan...vesnic copil...insa nu in vreun sens poetic,bun...e de fapt vesnic dependent,asemeni unui copil.

Are o personalitate de dependent...se agata afectiv de ceilalti...la fel si in privinta vointei -se supune....nu stie sa-si ia deciziile singur...nu poate de fapt.

Din punct de vedere mental,asteapta ca altcineva sa-i dea raspunsurile vietii...sa-i spuna ce e "bine" si ce e "rau",ca sa se...supuna...ce altceva? -nu are nici macar independenta mentala...nu poate sa-si puna intrebari si sa caute raspunsuri...se agata de "certitudini" false,care provin din exterior.

Il recunoasteti usor: e conservator,adesea traditionalist.Daca a primit si o educatie(conditionare) "religioasa",va urma -dupa posibilitati- ori macar va adera "formal" la dogma care i-a fost prezentata ca "adevar absolut".

E o persoana cu o stima de sine foarte scazuta,care nu se iubeste si nu se accepta pe sine,are adesea manierisme si alte strategii de obtinere a...sigurantei (uneori e vorba de adevarate ritualuri,manii sau doar de obiceiuri din care nu se poate smulge,chiar dependente "clasice",cum e alcoolismul de exemplu)

 

Si e cazul sa vorbesc un pic si despre revolatat.El e cel care -mai ales la adolescenta,a inceput sa rabufneasca impotriva dresajului care i-a fost impus...

Daca comformistul e o persoana docila,revolatatul este exact opusul...

Nevoia sa de contestare este imensa (mai ales in legatura cu autoritatea,pe care o asociaza inconstient cu abuzul parintesc -nu ca autoritatea nu ar fi abuziva prin ea insasi in societate,cum cred ca vedem cu totii ca este)

Uneori -destul de des chiar,revolta sa capata accente dramatice,contestarea sa il pune in razboi cu...lumea intreaga...

Adesea revolta nu e doar una "mentala",ci e vorba despre o stare emotionala,despre o stare de inversunare si chiar ura...despre o dorinta de razbunare si distrugere,adesea chiar auto-distrugere...

 

Mai era cazul sa vorbesc despre mecanismele de protectie psihica,care o iau razna,pentru a explica si mai bine cum anume "educatia" supunerii ii nenoroceste pe oameni pe viata...

Probabil ca o sa incerc intr-o postare viitoare sau -sper chiar- va explica altcineva asta,ca nu vreau sa vorbesc singur pe topicul asta.

[Arcangelo 1797]

3.umilinta

In spatele motivului "educativ" este motivul real -parintele este incapabil sa isi iubeasca copilul si incompetent pentru treaba asta,mai mult,el doar isi proiecteaza frustrarile,complexele si ura asupra copilului,pentru a se simtii..."puternic" si "bun" (!!!) pe seama slabiciunii si "rautatii" copilului abuzat.

Am uitat sa spun ceva si despre cat de "educativa" cica e umilinta:

Sunt parinti,care cred ca e necesar sa isi...impulsioneze copiii spre...succes,umilindu-i. :geek:

Copiii nu sunt ambitiosi,asa cum ar vrea parintii,asa ca trebuie sa li se insufle ambitia prin...umilinta.(cica)Daca sunt calcati in picioare si pusi in competitie intre ei,atunci copiii se vor ambitiona,si vor invata mai bine,de exemplu... (comparati permanent intre ei, la modul depreciativ)

[S.R. 5188]

Si adultii fac la fel, ca deh, au fost si ei copii, asa ca daca le zici ca vor sex si bani si atat de la viata cica esti al dracu.

[Ghijoi 686]

ce faci dom'le?!

inventezi apa calda?

[Ninja2 75]

Parerea mea, ambitia se naste dintr-un complex de inferioritate.

Sunt de acord cu ce ai scris pana acum.

[S.R. 5188]

Ambitia se naste si daca iti place cu adevarat ceva.

[Ninja2 75]

De ce ai vrea sa demonstrezi cuiva ca esti superior atata timp cat nu te crezi inferior?

Cred ca te referi la altceva :geek: .

Editat August 31, 2010 de Ninja2

[Clarenzio 2]

Osho spune ceva pe tema asta, in cartea "Cand iubesti".

Iata un fragment :

 

"Cand ne nastem, suntem dotati cu capacitatea de a iubi si de a fi iubiti. Orice copil se naste plin de dragoste si stie exact ce este dragostea. Nu este deloc nevoie sa i se spuna copilului ce este dragostea. Dar problema apare deoarece mama si tatal nu stiu ce este dragostea. Nici un copil nu primeste vreodata parintii pe care ii merita, parintii aceia pur si simplu nu exista pe pamant. Iar pana cand acest copil devine parinte, si el isi va fi pierdut capacitatea de a iubi. (...)

 

Parintii nu pot iubi, nu stiu ce este dragostea, nu au plutit niciodata in dragoste. Gandeste-te numai la parintii tai

[Ninja2 75]

Imi dai dreptate.

Ce vrei de fapt sa-mi zici, ca au reusit ceva sa faca? Da e adevarat, nu inseamna ca nu s-au simtit inferiori.

Na, ca tot ai zis de Einstein, el a zis ca daca ar fi sa aleaga iara nu ar alege sa fie fizician, i-a placut mult ce a ajuns nu? :geek:

Editat August 31, 2010 de Ninja2

[S.R. 5188]

Einstein avea un complex de inferioritate, asa ca a devenit un fizician stralucit, lui de fapt nu i-a placut fizica, dar avea complexe si a simti nevoia sa demonstreze ca e bun asa ca a scos teoria relativitatii.

Napoleon a devenit imparat pentru ca era complexat ca e scund si ca nu-l plac femeile, d-aia a si zis ca toate sunt curve.

Obama a devenit presedintele SUA ca era complexat ca e negru, d-aia s-a bagat intai in avocatura, ca sa incerce sa fie alb.

...

N'est-ce pas ? :geek: