PourMoi a scris:este o decizie matura: sa traiesti stare pe care o ai si sa incerci sa intelegi ce se intampla.
recunosc ca uneori si eu sar peste stare si o schimb, dar doar atunci cand simt ca e nevoie de o alta stare pentru a duce la bun sfarsit o activitate... dar bagatul sub pres nu este niciodata o solutie
Multumesc.
Pare sa fie exact asta: un proces de constientizare,de aducere la lumina a unsi suferinte care a fost reprimata candva...
Sper sa functioneze (uneori sunt tentat sa scuz ori sa acuz...imi dau seama ca e inutil...trebuie sa iert fara a-mi face iluzii despre o pretinsa dreptate in toata situatia...nu exista pur si simplu asa ceva -asta este de fapt capcana: "dreptatea" -de acolo provine dorinta de a acuza ori de a scuza...si e de fapt mai greu sa accept ca nu exista nici o concluzie ca in povesti,unde raul este pedepsit si binele rasplatit)
Cu ocazia asta,mi-e mila de multi oameni (si mai ales de copii...) -de la asta a si pornit totul...si intre oamenii aia,sunt si eu,copilul care am fost...
Ma mahneste sa vad ca nu pot sa fac nimic pentru a opri abuzurile in continuare...mi-e mila de oameni in general...
Asta e sursa mahnirii asteia.