Virtual toti ne calificam, imi strici imaginatia.
M:) a scris:N-ar fi mai simplu un pantalon si-o camasa? :)
Nu port pantaloni si vorbesc serios.
Început de Leonking, Vin 30 iul 2010 · 220 răspunsuri · 22.984 vizualizări
Virtual toti ne calificam, imi strici imaginatia.
M:) a scris:N-ar fi mai simplu un pantalon si-o camasa? :)
Nu port pantaloni si vorbesc serios.
catherinedeneuve a scris:Virtual toti ne calificam, imi strici imaginatia.
virtual...
eu te trimeteam la realitate...
M:) a scris:Atunci bluzita si fustita, na![]()
Dar nu ai pus si bikini. :)
Scz, azi am chef de glume.
Leonking a scris:
Posibil sa nu fi vazut filmul asta. Oricum, daca mi-l recomanzi, l-am notat sa-l vad 
catherinedeneuve a scris:Nu port pantaloni si vorbesc serios.
Atunci bluzita si fustita, na :)
catherinedeneuve a scris:Da, eu o sa fac si in realitate.
ma bucur pentru tine si pentru cel ales...
macar la exotismul asta sa nu fiu singur... :)
Leonking a scris:ma bucur pentru tine si pentru cel ales...macar la exotismul asta sa nu fiu singur... :)
A incerca e calea spre adevar si spre intelegere. Sexul e o parte din nou, tendinta de a gusta partenerul oriunde.
tot pe tavan imi pare cel mai exotic loc si mai atragator din tot ce am citit pe aici.. :)
catherinedeneuve a scris:A incerca e calea spre adevar si spre intelegere. Sexul e o parte din nou, tendinta de a gusta partenerul oriunde.
m-ai pierdut...
:)
Salvie a scris:tot pe tavan imi pare cel mai exotic loc si mai atragator din tot ce am citit pe aici..![]()
din ce-ai citit?
topicul era despre experientele personale... mi-as dori sa te inspire ceva/cineva de pe-aici...
Leonking a scris:m-ai pierdut...
din ce-ai citit?
topicul era despre experientele personale... mi-as dori sa te inspire ceva/cineva de pe-aici...
un foc de tabara, la poalele papusii?
mi-aduc aminte de o vreme idilica, in care mergeam mai des pe munte... eram in bucovina, pe giumalau, si mergeam spre un sat, din locul unde aveam puse corturile, sa iau ceva de mancare si ceva de beut... era acu vreo 20 de ani... la un moment dat, vad o tanara cu un cos de mancare si o sticla de tuica (mi-am dat seama asa, la prima vedere, ca era din sticla si avea ciucalau de porumb drept dop) si mergea agale, si plangea...
mi-a zis ca a gonit-o taica-su, ca era sus in munte cu oamenii la munca si ca nu trebuia sa mearga azi, ci maine, ceva asa... bineinteles ca m-am oferit sa o consolez, si bine am facut, ca m-am lipit de tot ce era bun pe-acolo, la poalele unei capite de fan proaspat ridicat in claie... mult timp ne-am tot consolat noi acolo, pana pe la intuneric... apoi, nu ne-am mai intalnit, dar cred ca e mai bine asa, ca nu ma vedeam asezat la casa mea acu 20 de ani...