Se stie ca intr-o relatie primele trei luni sunt cele mai superbe: sex ca iepurasii, sarutari cu sutele, amabilitati exagerate, cadouri de primul sex :))), de o luna de cuplu etc.
Apare perioada in care scanteia se transforma in foc mocnic, sexul este mai mar sau de mai slaba intensitate si dupa multi ani devine partenerul /partenera ca un frate, o chestie de obisnuinta, pupicuri formale, inselari, amagiri.
Cum ne dam seama ca suntem intr-o astfel de situatie, avand in veere faptul ca in mintea noastra traim intr-o lume perfecta?
Cum facem sa preintampinam situatia de a se transforma relatia de dragoste intr-una de amicitie in cuplu
