As dori niste sfaturi daca se poate...

RazvanC2010 a scris:

- Vedere incetosata ( uneori, mai ales pe timpul zilei cand soarele este stralucitor, am aceasta stare.)

- Sensibilitate la lumina ( in special cele intense si "mate" cum ar fi cea de neon )

- Uneori imi zbate ochiul ( nustiu daca are legatura cu anxietatea, dar am aflat ca ar putea avea si stiu ca nu e bine sa spun acest lucru :) )

Dupa parerea mea, un psiholog in cazul asta e inutil.

De aia am zis sa se duca la un neurolog. Are mai mult decat o vedere incetosata.

Dar pana la urma problema lui.

LongDistanceRunner a scris:

"Angoasa umana nu poate fi suprimata decat prin restabilirea legaturii dintre individ si societate.Va putea sa isi traisca viata fara a fi torturat de teama doar acela care are constiinta apartenentei la societate"

Unui om care a avut doar relatii superficiale cu semenii sai , care a fost respins , ii lipseste sentimentul de siguranta , de apartenta , si de aici tot calvarul asta

Asa e. Angoasa existentiala (vidul existential) se tot amplifica in lipsa integrarii socio-profesionale. Cand lipseste si suportul familial, intelegerea, acceptarea sau cand vidul existential a fost produs chiar de parinti printr-o permanenta deturnare a alegerilor copilului-adolescentului, acest vid existential se manifesta la cote maxime. Se spune ca trebuie sa gasim resursele in noi insine. Alteori, fara tratament medicamentos pot avea loc drame. Unii desi reusesc sa aiba o carierea, nu reusesc sa aiba prieteni, hobby-uri, o relatie cu sexul opus, astfel ca viata ramane incompleta iar munca se poate transforma in workoholism pentru a masca depresia.

Coordonatele unei vieti umane complete sunt profesia (cariera), relatia (viata emotionala), viata sociala (prietenii) si viata personala (hobby-urile). Unii adauga un al 5-lea pilon vietii lor, cum ar fi viata spirituala dar acest pilon nu este acceptat in psihologie pentru ca nu are legatura directa cu realitatea inconjuratoare, este mai mult un surogat cand ceilalti piloni scartie.

catherinedeneuve a scris:

Dupa parerea mea, un psiholog in cazul asta e inutil.

iar eu iti spun ca un psiholog il poate ajuta

se numesc simptome al anxietatii , panicii

oricum el are nevoie de atentie , de aceea ne-a enumerat atat de multe lucruri

vederea incetosata poate fi si o problema fiziologica , nu neaparat psihica

Oneiros a scris:

Unii mai adauga un al 5-lea pilon vietii lor, cum ar fi viata spirituala dar acest pilon nu este acceptat in psihologie pentru ca nu are legatura directa cu realitatea inconjuratoare, este mai mult un surogat cand ceilalti piloni scartie.

Pilonul spiritual adevarat, l-ar putea ajuta mai mult decat ti-ai putea imagina.

Dealtfel, ma intreb ce fel de analize existentiale abstracte au declansat mai exact criza? Psihologia cam carpeste gaurile, spiritualitatea schimba hainele vechi cu altele noi dand avant spre mai departe. Psihologia incearca doar sa te readuca la "normal".

Rhini a scris:

Cand ai o problema si citesti carti de specialitate nu ai rezolvat nimic . Pentru ca un om cu probleme va trata ce i se intampla asa cum i se pare lui ca ar fi . Frica trece atunci cand este constientizata .

Psihologia se interpreteaza in unele cazuri hai ca o am pe aia , aa mai scris psihologul cutare din cartea cutare , gata asta am . Mai lasati cartile si focusati-va pe voi , nu pe carti .

Daca vrei ajutor de specialitate apeleaza la un psiholog

Daca vrei sa te ajuti singur fii mai concret , lasa atatea formalitati . Ti-e teama pentru ca .... Te gandesti ce situatii similare ai avut ...Adica concret nu prin termeni de prin carti .

Si cum vrei sa reflecteze omul la problemele lui daca nu are la indemana informatie cu care sa opereze ?

Pe mine m-au ajutat cartile.Pana sa citesc eram convins ca ma simt asa din cauza ca cineva mi-a facut vraji.

LongDistanceRunner a scris:

Si cum vrei sa reflecteze omul la problemele lui daca nu are la indemana informatie cu care sa opereze ?

Pe mine m-au ajutat cartile.Pana sa citesc eram convins ca ma simt asa din cauza ca cineva mi-a facut vraji.

Pai cea mai buna informatie esti tu . Informatia pe care nu esti pregatit sa o intelegi degeaba o ai

Cartile te ajuta sa afli mai mult dar nu sunt ele cheia spre fericire...

Rhini a scris:

Pai cea mai buna informatie esti tu . Informatia pe care nu esti pregatit sa o intelegi degeaba o ai

Cartile te ajuta sa afli mai mult dar nu sunt ele cheia spre fericire...

Asa e, sa fi constient de sine (cine esti, ce fel de om esti) si de cei din jur (cine sunt, ce fel de oameni sunt).

Uite un pont. Oamenii care ajung sa aiba atacuri de panica, provin din familii cu parinti care urasc foarte mult oamenii, asa, la gramada, mustesc de ura, scuipa cu ironii, batjocura (porecle la adresa altora), care folosesc desconsiderari la adresa celorlalti (sarmanii, bietii, nenorocitii, tampitii, idiotii, banditii). Cand te nasti intr-o asemenea familie, mai devreme sau mai tarziu inconstientul reactioneaza si ne avertizeaza prin senzatii si vise ca lumea e un loc deosebit de periculos, in ton cu programarea parentala. La toate astea se mai adauga binecunoscuta parazitare. Anxiosii (frica de viitor) pot ajunge cei care se lasa parazitati-vampirizati (cicălţi, criticati, umiliti). Daca respectivul are parte acasa de asemenea parinti, la scoala de profesori la fel, atunci exista riscul de a claca psihic daca structural este prea slab. Jurnalele de stiri merg pe asemenea paternuri (corzi sensibile).

Salutare. Despre copilaria mea... pai a fost asa cum mi-a placut. Aveam destui prieteni si pur si simplu era frumoasa, asa cum imi doream. Totusi intr-o perioada din generala ( clasa a 6-8 ) nu prea mai eram asa de "sociabil" ca eu pur si simplu eram "bun" cu ceilalti colegi iar ei pur si simplu ma luau drept fraier. Stiti voi la ce ma refer. Si da, cam aveti dreptate cu suportul. Nu prea l-am primit atat de mult. De multe ori am mers pe ideea "sa rezolv eu totul".

Eu nu prea ma rog asa, desii nu sunt o persoana fara credinta. De regula ma rog numai in situatii rele.

La preot nustiu cat m-ar ajuta, desii si aceasta ar fi o varianta. Dar totusi dupa parerea mea cred ca ar fi nevoie si de medicatie in acest caz. Adica ma refer, poate ca este cazul sa merg la un psiholog sau psihiatru sa imi dea o reteta ceva, asta daca decide ca la starea mea este necesar.

Cat despre temeri, sunt mai multe. Una dintre ele ar fi cele de boli sau chiar de moarte. Faza cu intrebarile abstracte nu este, dar uneori mi le puneam. Am citit pe internet ca si aceasta ar fi o cauza. Multe persoane cu ceea ce am eu fac acest lucru. Bine in cazul meu nu este o obisnuinta, doar rareori.

Practic problema mea se concetrizeaza pe anxietate.

Am uitat sa precizez, vederea incetosata o aveam doar diminieata dupace ma trezeam. Si dura cam un sfert de ora. Apoi pe restul zilei disparea:)

Pur si simplu nu mai sunt cum eram inainte, ma simt diferit.

Totusi va multumesc de sfaturi. In concluzie, credeti ca ar fi bine daca as merge la un psiholog?

Psihiatru, dar "nu ma asculta" pe mine.

Ai fost la neurolog?