Lenaaa a scris:Pff... este pt prima oara ca scriu pe un forum :P .. Deci... am 19 ani , numa ce am terminat liceul.(peste 3 zile am bacu scris la romana..) si sunt insarcinata in 5 saptamani

. Prietenului meu inca nu i-am dat vestea ....desi stiu ca el ar reactiona pozitiv , noi avem o relatie de 2 ani si ne intelegem foarte bine deci preactic nu am avea nici o problema ca sa nu pastram copilul , parintii nostri ar putea prezenta o problema ,desi toata lumea stie de relatia noastra si toti ne intelegem foarte bine chiar si parintii mei cu parintii lui .... totul e perfect ...pana la copil . Si asta pentru ca in vara eu ar trebui sa dau admiterea la facultate (la medicina )(care ar mai fi 6 ani de scoala) ...si eu invat de un an pt admitere , si chiar imi doream sa fac lucrul asta . nu stiu ce sa fac am impresia ca imi voi rata tot viitorul daca fac bebele,,,,,, dar inacelas timp nu as vrea sa avortez . Prietenul meu (22 ani) sigur nu mar lasa sa avortez , daca ii spun

ce sa fac ????????????????????? si as vrea sa fiu euu sigura de decizia pe care o iau , inainte sa ii zic ..... Ma ajutati cu un sfat ??? cred ca am mentionat tot ....(aaa eu am o situatie financiara bunicica sa zic dar nu stralucita ..... iar el as zice ca sta extrem de bine la acest capitol...,,,, dak are vreo importanta ...)....HELPPPP :P
Draga mea,
Din intimplare am intrat pe acest site si ti-am citit problema.Parerea mea e sa nu faci avort,fiindca e un mare pacat.
Si eu cind aveam vreo 17 ani,am ramas gravida cu prietenul meu si a trebuit sa fac avort, fiindca ai mei ma omorau in bataie daca veneam cu burta la gura.
Eu provin dintr-o familie buna,tata era maior in Politie,eram singura la parinti,eram o familie respectata,iti inchipui sa fi venit la ai mei si sa le fi zis ca-s gravida.
La mine a fost chestia ca ai mei nu l-au placut pe prietenul meu, fiindca era mai sarac,ziceau ca daca ma marit cu el o sa fiu "Cenusareasa",adica o sa fiu sluga lui,ca el e un "coate goale" si ca "nu e de mine".Au facut tot posibilul ca sa ne desparta,m-au pedepsit,nu aveam voie sa ies afara din casa,ma cronometrau cit timp faceam de acasa pina la scoala,ma ascultau la lectii.Dar noi tot ne intilneam pe ascuns in camin si faceam dragoste.Ne iubeam enorm si chiar imi doream copilul lui.Pina la urma,el nu a mai suportat stres-ul din cauza parintilor mei si intr-o zi mi-a spus ca are pe altcineva si ca ar fi mai bine sa ne despartim ca nu avem nici un viitor impreuna.Am suferit enorm,noaptea nu puteam dormi,nu puteam invata pt.bac (s-a intimplat chiar cu o saptamina inainte de bac),nu ma puteam concentra la scoala.Ma durea sufletul.Intre timp el s-a mutat in alta parte a orasului cu prietena lui si apoi s-au casatorit.
Ei,am uitat sa mentionez ca eram vecini,stateam vis-a-vis.
Toate astea s-au intimplat prin anii 1994-1998.Atita a durat relatia noastra.
Acum,dupa atitia ani,inca ma gindesc la el,desi sunt casatorita.El intre timp a ajuns director de vinzari la o companie multinationala,are 2 copii,are si firma lui,mai pleaca si in strainatate,deci ii merge foarte bine.
Deci,crede-ma eu stiu ce e ala un avort,Doamne Fereste se pot intimpla multe necazuri de la un avort.Nu te mutila de pe acum,esti foarte tinara,ai toata viata inainte,poti face facultateta aia si dupa ce nasti ca doare nu esti nici prima,nici ultima.
Parerea mea e urmatoarea:
Stai de vorba cu prietenul tau,spune-i ca ai ramas gravida si hotarati voi ce faceti,dar,te rog eu,NU FA AVORT.Stai de vorba si cu parintii tai,spune-le,vezi ce puteti face.Tu iti poti continua scoala dupa ce nasti,poti da apoi la facultate.Nu e capatul lumii,nu dispera!
Acum inchei si te rog sa ma tii la curent cu problema ta.