InPing a scris:
Daca spiritul este nemuritor, atunci cum ia el fiinta?
Mai sus, s-au scris câteva lucruri despre spirit: el e informaţie, şi drept urmare, e o abstracţie. Cel mai mult se asemănă omul, care e o maşinărie biologică, cu o altă maşină, mecanico-electronică, anume calcultorul. În ambele cazuri, maşinile au corpuri biologice şi corpuri procesatoare de informaţie. În cazul maşinăriei biologice, organul procesator de informaţie e creierul, care primeşte informaţii din exterior prin intermediul simţurilor vizual, auditiv, tactil, gustativ, olfactiv.
În cazul maşinăriei mecanico-electronice, adică al calculatorului, organul procesator de informaţie e cipul, care şi acesta primeşte informaţii din exterior prin intermediul "simţurilor" de tip vizual (webcam), auditiv (microfon), olfactiv (senzori de detectare a fumului), gustativi (senzori de detectare salanitităţii sau dulceţii), tactili (senzori de mişcare), ca să dau câteva exemple. Însă, există o diferenţă între om şi calculator, iar această diferenţă e dată de gândire, şi e urmare a timpului mai lung de evoluţie al omului, care e de milioane de ani, faţă de calculator, care e de 300 de ani, dacă ne gândim la cele mecanice, şi de 67 de ani, dacă ne gândim la cele elctronice.
Revin la întrebare: "cum ia spiritul fiinţă ?"
Răspunsul vine din însăşi viziunea mea asupra spiritului, care spun că e informaţie. Într-un calculator, există un spirit global, adică un ansamblu de programe. Când un program e şters, adică....moare, totuşi, spiritul (informaţia) acelui program rămâne pe HDD, şi poate fi recuperat, adică...reînviat. Informaţia (spiritul) e creat de un programator. Aşa ia fiinţă...spiritul (informaţia).