Cele mai frumoase amintiri ale copilariei sunt cele de la bunici, la munte, intr-un la cativa km de manastirea Slatina.
Stateam in lunca plina de tei si in mirosul acestora citeam, alergam dupa cirlani. Sau mergeam pe prund sa culegem fragi sau zmeura. Intr-un an am rugat una dintre matusi sa ne sape "un bazin" unde sa facem baie.La parau. Si ne-a ajutat. Si in ziua de azi cu greu as baga piciorul intr-o apa rece de munte, dar sa mai fac si baie 
Si ce mai faceam? Ne-am incropit o undita si am prins 3 fatze de pesti. Si am vrut musai sa mi le friga buni pe plita. Si mi le-a fript!
In alt an am gasit un bulgare de pamant argilos. Si ne-am facut oale si farfurii si tot pe buni am convins-o sa le puna putin la cuptor :rot:
Si ne jucam de printii si printesele in fanul din pod. Ca sa nu mai zic de fanul care te imbata cu mirosul lui. Sau iarba cosita de la deal ....
Au trecut 22 de ani de cand n-am mai calcat pe acolo 



