Spiritualitate practica

Constientizarea naturii realitatii este cea ce da un anumit sens existentei. Te pierzi in nimicuri cotidiene- esti un nimic cotidian.

"Esti ceea ce gandesti"

Omul foloseste aproximativ 5% din creier, glandele sale endocrine sunt blocate in proportie de 80% - ca si efect al lipsei de experiente revelatoare ce elibereaza cu adevarat hormonii, sanatatea per total a omului este blocata in proportie de 90%, iar genetica sa este una degradata, ca si efect direct al mediului.

Prin urmare, faptul ca timpul si spatiul nu exista, provoaca mintea sa gandeasca "in afara cutiei" si prin urmare sa creeze noi retele neuronale in creier, fapt ce implicit duce la folosirea capacitatii cerebrale. Gandurile rutinale sunt cele ce tin omul la nivel de mamifer biped, ce vede viata prin prisma instinctului de supravietuire.

Dovezi la ce anume te intereseaza? Campul este vast....iar ezotericul este parte din viata omului in fiecare zi, si in fiecare clipa, insa nimeni nu este atent.

ousor a scris:

Ah...aproape in fiecare zi este o faza la care spun: asta parca imi pare cunoscuta... si nu cred ca am mai trait faza aia... sunt 3 variante: ori mi-am imaginat-o ,ori am visat o (de cateva vise sunt sigur),sau pur si simplu mi s-au mai intamplat ... dar totusi tind sa cred ca e o simpla impresie...

te referi la un feeling de deja-vu?

**Lux** a scris:

Asta pentru ca nu ai cautat... :roll: De aceea am vrut ca prin acest topic sa se uneasca explicatii stiintifice a unor fenomene care pana cum nu au avut explicatie.

Ai trecut prin pereti? Ceva consistent vreau... dovada suprema !

Cine recunoaste ca a trecut prin pereti? Fura pareti sau fura boscheti? Si asta la betie sau asa pe vie :)

Daca n-a patit nimeni nimic, e doar filozo-fala ieftina.

**Lux** a scris:

te referi la un feeling de deja-vu?

da

Spring` a scris:

Ai trecut prin pereti? Ceva consistent vreau... dovada suprema !

Cine recunoaste ca a trecut prin pereti? Fura pareti sau fura boscheti? Si asta la betie sau asa pe vie :)

Dovada suprema este doar intelegerea pragmatica a realitatii si fenomenelor ce creaza o anumita realitate :roll:

Tot ceea ce vezi poate fi pus sub semnul intrebarii, pana la urma este vorba doar de felul in care lumina se condenseaza.

Lumineazama cu partea cu deja vu ul

ousor a scris:

da

Feelingul tau este datorat unui fenomen prin care creierul iese pentru cateva secunde din modul de percepere al timpului ca fiind liniar, si se racordeaza la adevaratu flow, sa ii zic asa. Aceasta realitate pe care o experimentezi atunci este punctul in care toate coordonatele temporale se intalnesc si practic nu mai exista decat prezent. Atunci practic se activeaza o parte din constiinta ce este "in afara" . Cel putin asa se explica stiintific

Si cunosti vre o metoda pt a lungi perioada asta de iesire de pe calea liniara? \Vre o metoda de controlare ?

**Lux** a scris:

Dovada suprema este doar intelegerea pragmatica a realitatii si fenomenelor ce creaza o anumita realitate :)

Tot ceea ce vezi poate fi pus sub semnul intrebarii, pana la urma este vorba doar de felul in care lumina se condenseaza.

La ce te gandesti cand spui "intelegere pragmatica". Intelegi realitatea inconjuratoare si astfel ai parte de experiente neobisnuite? Sau ai parte de anumite revelatii care te fac sa intelegi realitatea inconjuratoare?

Cum a inceput la tine? Sau nu ai ajuns inca la "intelegerea pragmatica"

Lux,tu detii vreun "programel" deasta?

**Lux** a scris:

Feelingul tau este datorat unui fenomen prin care creierul iese pentru cateva secunde din modul de percepere al timpului ca fiind liniar, si se racordeaza la adevaratu flow, sa ii zic asa. Aceasta realitate pe care o experimentezi atunci este punctul in care toate coordonatele temporale se intalnesc si practic nu mai exista decat prezent. Atunci practic se activeaza o parte din constiinta ce este "in afara" . Cel putin asa se explica stiintific

Si aceasta stiinta care explica asa poetic si diafan acest fenoment, ne-ar putea explica de ce si cand anume se produce? Ce-l declanseaza, ce folos?

Eu nu m-am ales cu nimic din aceste experiente oarecum frustrante si debusolante, fiindca nu mi-au revelat nimic. Nu mi-au fost de niciun ajutor.

Din al meu pdv, aceasta senzatie de deja vu e doar o disfunctie temporara a creierului, ca un fel de blocare a unei benzi audio si video care face miscari spasmodice inainte si inapoi si care dupa cateva secunde isi reia miscarea, curgerea normala.

De ce credem ca spiritualitatea tre sa fie neaparat dincolo de noi, atat de greu accesibila si explicabila?

De ce nu ar fi spiritualitatea exact ce vedem, simtim, percepem in acest moment?

De ce nu ar fi ea tocmai gandurile, sentimentele, trairile pe care le experimentam zi de zi, dar care sunt intrerupte mereu de dorinta de a ne cauta implinirea tot timpul altundeva decat in noi, acum, aici, intr-o existenta mai simpla decat am crede?