NASTYPRIMUL a scris:Toate bune si frumoase, dar sa ne inchipuim ca dispar toate bogatiile pamintului. Inclusiv mincarea. Sau se diminueaza astfel incit nu ajung nici ptr supravietuirea corpului. Atunci experiente spirituale. Si sint oameni care au cunoscut asa ceva.Si va fi, tocmai ptr a se trece la o etapa superioara spiritului.
Inca nu mi-a spus nimeni clar de ce "trebuie" sa exista si o etapa "inferioara" a spiritului.
Explicatia lui Zen sustine idealul ca viata se naste in mormant, si trebuie sa reinvie din morti si sa lupte cu raul pana sa apuca sa ia prima gura de aer.
Daca asa este normal, de ce nu parasutam toti nou nascutii in jungle si deserturi, cu 10 lei, un prezervativ, si un bilet mare pe care scrie "Bafta, te asteptam sa ajungi cat mai repede acasa, si intr-o singura bucata, Love Romania .. PS cordonul ombilical trebuie sa-l mananci altfel se infecteaza si mori in chinuri
"
Pentru mine asta e o perspectiva extrem de anti-spirituala, si agresiva/nihilista.
Doar copii retardati sau nedoriti sunt aruncati in tomberoane si santuri. Daca sufletul si mintea pot trai bine mersi in campul liber de energie astrala, nu vad ce functie serveste dimensiunea asta?
Din toate experientele extracorporale de pana acum, la corpul meu am notat ca pare doar sa limiteze si sa incetineasca salturile si simturile din "afara". Daca dimensiunea asta are aceeasi sursa ca celelalte, de ce se resping atat de agresiv simturile mele astrale cu simturile umane?
Apropo de ce ai spus cu MIB, Silver99. Ai vazut filmul "The Village"? Oamenii de acolo traiau dupa traditii si superstitii, si erau vanati de "monstrii" daca purtau rosu, sau ceva de genul asta. Fata cea oarba a fugit din sat pentru ajutor, dupa ce iubitul ei a fost omorat de monstri. Era singura pentru ca toti ceilalti se temeau sa iasa din sat, sa nu fie vanati sau omorati. Superstiile astea erau intarite de un grup religios parca, ce controla satenii prin frica de monstrii, care erau ei deghizati de fapt. Dupa ce fata a scapat ca prin miracol de atacul monstrilor in afara satului, ajunge la marginea padurii, si acolo intra in civilizatia moderna de acum. Practic cultistii controlau satenii prin frica lor de necunoscut si moarte izolandu-i de restul realitatii, iar ei habar nu aveau ce exista dincolo de padure, si doar fata oarba a ajuns la adevar, din disperarea ce a fortat-o sa fuga din sat.
Teoria mea este oarecum similara, aproape de polul sud, pe unde energia "iese" din pamant al carui nivel este cel mai ridicat in altitudine fata de insulitele oamenilor, cred ca exista alta lume unde chiar sunt monstri. Dar nu monstri deghizati ca acum, ci monstri in carne si oase, unde nu stai o clipa sa te indoiesti de natura lor adevarata. Se vede pe ei de ce sunt in stare, si ce urmaresc si de asta se pot ascunde acolo prea usor. Din cauza ca se tem de oamenii de aici, le convine perfect ca toti stam prinsi pe cateva insulite visand la 2012 si fotoni si ascensiune in timp ce imbatranim spre mormant, iar ei se desfata in lumina astrala pura de acolo. Si cand spun monstri nu ma refer la pinguini sau alte tampenii. Cu toata "super" tehnologia de azi ar trebui sa fie usor sa vezi detaliat, prin satelit orice punct de pe suprafata antarcticii. Ce efecte concrete are energia ascendenta a polilor de acolo asupra sufletelor sau mintii? Cum totul acolo este convenabil acoperit de ceata, singura cale ramasa este nagivarea sau zborul acolo. Dar cum toti oamenii stiu ca acolo mori pe loc de frig, sete, foame si toate mortile posibile si imposibile, explorarea sau calatoriile civile acolo sunt interzise. Cum pe harta google, antarctica pare sa aiba aceeasi suprafata cu suma tuturor continentelor din lume umana, nu prea vad cum acolo pot sa fie doar un vulcan, doi pinguini, trei vai uscate si o mana de cercetatori super-plictisiti. Daca e chiar asa de pustiu continentul ala, la ce sa-si mai piarda toate puterile mondiale resurse sa duca oameni acolo si pastreze statii? Si daca e atat de enorm, cum de nu se lupta nimeni pentru ea? Cum nu au voie populatii permanente sau colonisti sa formeze tari acolo? Daca era chiar "inospitaliera", atunci auzeam asta de la jumatate din populatia tarilor sudice, care au fost acolo pe viu, si au renuntat dupa cativa ani ca "era prea greu". Cum asa ceva nu s-a auzit, faptul ca nu se poate locui acolo imi suna a superstitie, pe care stiinta nici macar nu se chinuie sa o confirme. In schimb se chinuie sa o ascunda de vedere, pentru a nu putea fi verificata sau infirmata. Putinele imagini de la statiile antarctice aratau vanturi si temperaturi in mediu calme, in jur de 0 grade si vanturile maxime care veneau rar aveau doar 150 km. Miile de tornade din SUA pot atinge usor peste dublu viteza asta, si chiar omoara si distruge bine mersi. Extremele verificate de mine par sa arate ca Antarctica are vremea mai temperata si calma, pe cand clima temperata e violenta si distrugatoare in extremele ei. Iar oamenii traiesc oricum in extremele astea.
Hartile satelit din lumea umana sunt clar definite, pana la copacei, casute, strazi si tot ce vrei. Hartile din Sud sunt luate din jocuri video, pixelate si modelate virtual.
Ca imagine mentala, din orice continent sau port, navigand spre nord, ajungi mai aproape de celelalte continente. Dar navigand spre sud, ajungi la aceeasi masa enorma de pamant ridicat, pe care nici macar nu exista tari, cu turism Real. Si prin turism real ma refer granite, orase, abilitatea de a explora direct natura. Cu toate "zborurile" in spatiu si pe luna, nu sunt in stare sa creeze tari sau colonii in antarctica. Cu toate aparatele de control a vremii, nu sunt in stare sa faca "locuibila" antarctica. Din fericire sunt in stare sa otraveasca elementele si undele, si o multime de alte "miracole" interesante si acceptabile in viata noastra de zi cu zi, nu? Dar un continent neinteresant si gol reuseste sa-i invinga ca pe niste catelusi speriati. Inteleg ca trebuie sa existe un grad de naivitate/scepticism/conformitate/nepasare umana pentru datele imateriale spuse si ascunse de "stiinta" in legatura cu Antarctica, facand orice pareri si idei contradictorii erezie satanica, masacrata de inchizitia opiniei publice .. dar pentru simpla idee ca Antarctica e un enorm secret pe care intregul sistem uman de societati incearca sa-l pastreze sa intampine atata resistenta agresiva, inclusiv de la Silver99, mi se pare ridicol pentru o asa zisa "zona care nu prezinta interes nimanui".
Eu unul nu vad scopul unei lumi unde doar te poti plimba pe o gradina mica din insula ta, poti merge doar din port in port catre alte insule daca te stradui destul, dar nu ai voie sa vezi coasta "continentului exterior", pentru ca "asa nu se face". O lume normala ar trebui sa fie fara granite, proprietatea privata sa fie pe mosii, nu pe continente mari si coaste intregi.
Adica sa poti merge liber si pe mare si pe 90% din uscat, fara sa intri neinvitat pe 10% din uscat, care reprezinta case private ale altora. De asemenea sa poti explora oricand si "continentul exterior" sa poata fi colonizata de oricine vrea, sa poti merge neinhibat pe orice alta insula. In schimb reversul acestui caz se intampla acum. "Viata" acceptabila se desfasoara doar in pamanturile inchise si controlabile de lege, iar explorarea sau calatoria directa este damnata fara suportul/controlul implicit al legii.
Legea este exact ca traditiile "neincalcabile" ale Satului din filmul acela, iar Stiinta ca superstitiile de neincercat ale cultistilor. Daca eu imi inchipui, prin absurd, ca viata normala si spirituala are loc doar in Antarctica, si insulele astea pe care oamenii sunt exilati acum sunt doar o sinucidere spirituala absoluta, nu exista nimeni si nimic sa-mi infirme sau confime clar ideea asta? Ca doar orice prostie adevarata este usor expusa de adevar, nu?
Daca Antarctica este singurul continent adevarat natural propice spiritualitatii, si restul lumii inclusiv continentele native oamenilor sunt la fel de toxice ca atmosfera unor planete gen Mercur sau Venus? Daca Pamantul nu este glorioasa minune unica si nemaipomenita a propagandei umane, si este decat o lume pe moarte, toxica si otravita, unde numai continentul sudic pastreaza conditii cat de cat decente pentru viata. Daca acolo traiesc acum cativa oameni bogatani, iar restul "maselor idioate" traiesc in zonele contaminate si mortale de aici? Speriate de superstitia stiintei si slabite de toxicitatea naturala de acolo, insetate de spiritualitate, dar inecate si pierdute fara speranta?
Daca nimic altceva, macar stratul enorm de nori deasupra Polului Sud confirma posibilitatea de a ascunde asa ceva. Dificultatile legale directe confirma si ele importanta interzisa a Antarcticii. Daca era chiar atat de neinteresanta si pustie, toti cautatorii de senzational faceau statiuni si vile in Antarctica, parcuri cu rezervatii naturale cu un succes enorm pentru turisti din toata lumea, si orice ascet, nebun sau criminal avea mana libera sa plece acolo, ca doar nu exista legi, nu? Celebritatile cumparau pamant pe antarctica, cum se cumpara si pe Luna, si mergeau acolo in vacante. Poate asta e si un factor acolo. Un continent atat de mare, poate e foarte greu de stapanit prin lege de orice misel lacom de putere. Din cate stim noi, poate puterile au purtat deja 7 razboaie mondiale secrete acolo, si au colonii de soldati care traiesc mai mult acolo decat aici, sau exclusiv acolo pentru a pastra secretul fata de noi.
Sunt curios ce raspuns aveti Zen si Silver la teoriile astea (daca ati citit asta bineinteles). Dupa reactiile voastre de pana acum, ma simt ca in Satul ala unde jumatate te judeca din frica de "ceilalti", jumatate se inchina si invoca superstitii si traditii "sfinte", iar cativa arunca cu pietre in tine si se asteapta sa te ucida "ceilalti" la noapte. Nu vreau sa par nepoliticos, dar Zen si Silver imi dau impresia ca ar fi ca acei cultisti din The Village, cei care sustin doctrina izolationista si superstitiile iubite de ei. Poate aveti amandoi motive sa va feriti de alta lume? Poate v-ati "imprietenit" deja cu monstrii din alta lume si ii ajutati prin mentinerea doctrinelor lor? Sau poate simtiti ca "meritati" din plin sa traiti intr-o parte infectata a lumii, si nu vreti sa existe speranta unei altfel de vieti in afara celei de aici?



Daca vrei, pot spune si asta: eu nu cred ca este ceva acolo care sa merite sa ma duc sa verific. Calea mea nu presupune o calatorie in exteriorul meu, ci mai mult o calatorie in interiorul meu. O calatorie care are ca scop o mai buna cunoastere personala a mea ca fiinta si a misiunii mele aici. Poate ca asta este soarta (karma) mea: sa fiu captiv pe o insulita cum ii spui tu, la cateva mii de kilometrii distanta de adevarata eliberare. Daca asta este soarta mea, atunci o accept, si incerc sa o deslusesc mai departe asa cum am spus. Cine stie? Poate nu nu sunt pregatit spiritual pentru o ascensiune in alta vibratie, si daca ma duc prea aproape de acea poarta nu voi face fata si nu ar fi deloc bine de mine. Eu nu simt ca trebuie sa fac asta. Fiecare isi alege calea lui 


