In sfarsit pot posta:
Aceasta este povestea reala traita de o femeie din Anglia a carei casa, cumparata de curind, era bintuita. Tinara femeie locuia in acea casa impreuna cu sotul ei si cu cei doi copii mici.
Un aparent colt de rai este locul unor stranii aparitii
O tinara familie, venita de curind intr-un orasel unde sotul obtinuse o slujba noua si interesanta, a cumparat o casa veche intr-o zona plina de verdeata. Casa era spatioasa, in mare parte restaurata si parea o oaza de liniste in zona comerciala, avind pista pentru biciclete si o curte spatioasa cu elesteu in spatele casei.
Dar curind lucruri stranii aveau sa se petreaca in acel loc minunat. Tinara sotie era sceptica, desi sotul ei incerca sa o linisteasca, spunindu-i ca ciudata entitate care se deplasa prin casa in ultimele saptamini era altceva decit vintul care trinteste oblonul sau ciinele care face diverse zgomote pe podeaua de lemn.
Fantoma purta pantofi de tenis si se plimba prin camera copiilor
Casa parea ideala pentru intrega familie pina cind femeia, care petrecea mai mult timp acasa, a inceput sa observe si sa se ingrijoreze de unele mici ciudatenii la care devenise martora.
Intr-o zi, in timp ce schimba copilul, privirile i-au fost atrase de ceva si, ridicindu-si ochii, a vazut ceva ce parea a fi glezna si piciorul unui barbat.
El era incaltat in pantofi de tenis si se plimba prin camera copiilor. Initial, femeia si-a zis ca este obosita.
Fotografia a fost intoarsa cu fata in jos
Mai tirziu, in aceeasi zi, ea a simtit o prezenta ciudata in dormitor, iar fotografia bunicii, pe care ea o tinea de mult timp pe noptiera intr-o rama aurita, a fost intoarsa cu fata in jos. Ea a simtit cum i se ridica parul pe cefa, dar, din nou, s-a linistit gindind ca poate menajera a intors-o in timp ce facea curat.
Fantoma melomana asculta muzica la ora 3 dimineata
Doua nopti mai tirziu femeia s-a trezit speriata cind, la ora 3 dimineata, CD-player-ul din camera copiilor a inceput sa cinte. A alergat intr-un suflet si a oprit aparatul, speriata sa nu trezeasca copii, dar si de ciudata intimplare. Din fericire, acestia dormeau profund.
Tinara femeie a chemat un preot care a sfintit casa
Dupa alte bubuituri si zgomote care se auzeau noptile si numeroasele aparitii ale unei neguri ciudate, tinara femeie chiar ca s-a convins ca, intr-adevar, casa era bintuita. Sotul ei nu era de acord cu ea, dar niciodata nu a luat in ris supararile ei, mai ales dupa ce fostul proprietar le-a spus ca un batrin ciudat a locuit si murit in acesta casa.
Tinara femeie, bine sfatuita, a chemat un preot care a sfintit casa camera cu camera.
Fantoma este alungata cu hotarire
Intr-o noapte tinara inspirata parca de un inger pazitor s-a trezit, s-a asezat pe pat si s-a adresat fantomei: OK, destul. M-am saturat. Nu esti deloc simpatic si nu vei reusi sa ne alungi de aici. Asa ca, iesi afara! Acum!
A mers, a spus ea, pentru ca de atunci nici o aratare inspaimintatoare nu a mai aparut in casa, nici un zgomot ciudat nu i-a mai deranjat, iar lucrurile au ramas la locurile lor.
Ea a crezut ca a invins. Binele a invins diavolul.
Dar nu se stie niciodata cind poate reveni: poate de Halloween sau de Craciun.
Ciinele mort i se arata stapinului sau
Un fermier din statul New York si-a amintit pe neasteptate ca de citeva ore nu l-a mai vazut pe credinciosul sau Max, un ciine batrin. El l-a strigat pe ciine, iar acesta a aparut in fata stapinului nu se stie de unde. Max dadea bucuros din coada si ii lingea stapinului miinile, s-au asezat amindoi jos, au impartit sandvisul cu peste si brinza. Dupa citeva minute ciinele a inceput sa urle si a disparut nu se stie unde. Stapinul a fugit dupa ciine, dar pe strada a intilnit un vecin care tira dupa el corpul credinciosului ciine. Vecinul i-a spus: A murit. Dupa cum se pare, cu vreo ora in urma a fost lovit de o masina. Fermierul a zis: Max a fost un ciine atit de credincios, incit atunci cind l-am strigat, el a venit la mine chiar si de pe cealalta lume.
Pisica Baghera isi salveaza fosta stapina
Tatiana Savcenko din Moscova era medic de profesie. In anul 1947, dupa terminarea institutului, dupa repartizare aceasta a ajuns la Ashabad. Dispensarul era la marginea orasului, iar ea trebuia sa locuiasca intr-o casa mica din chirpici, acolo unde locuia o femeie singura, ai carei doi fii murisera in razboi. Stapina casei i-a dat doctoritei camera care fusese a copiilor atunci cind stateau acasa. Singura piesa de mobilier din aceasta camera era un pat metalic, ale carui picioare erau acoperite cu un fel de substanta toxica impotriva insectelor. Pentru a inveseli cit de cit atmosfera si a scapa de singuratate, doctorita a adoptat o pisica neagra fara casa pe care a numit-o Baghera. Pisica se culca la picioarele doctoritei, iar aceasta ii dadea voie pentru ca se temea ca noaptea se poate trezi in pat cu vreun scorpion. Baghera ii era foarte devotata stapinei sale si a murit salvindu-i acesteia viata (s-a napustit asupra unui sarpe veninos care patrunsese in camera). Doctorita a fost foarte mihnita atunci cind a pierdut-o pe Baghera si, amintindu-si de ea, nu a mai vrut sa-si ia o alta pisica.
Dupa aproximativ un an, Tatiana s-a trezit in toiul noptii din cauza unui mieunat clar care se auzea chiar linga urechea ei. I s-a parut ca este chiar Baghera, glasul era foarte asemanator, insa cind s-a trezit si a aprins lampa in camera nu era nici o pisica. Acum mieunatul chemator se auzea chiar sub fereastra. Doctorita a privit pe fereastra, dar nici acolo nu a reusit sa vada nimic. Din cauza zgomotului s-a trezit si stapina casei, chiar daca ea nu auzise nici un mieunat. Dupa citeva minute, Tatianei i s-a parut din nou ca este chemata de Baghera. Impreuna cu stapina, aceasta a iesit in curtea inconjurata de un gard inalt si au inceput sa o strige pe pisica. In acest timp cerul deasupra lor s-a luminat ca atunci cind este furtuna si fulgera, s-a auzit un zgomot puternic si pamintul sub picioarele lor a inceput sa se cutremure. In citeva secunde casa lor s-a prabusit, transformindu-se intr-o gramada de moloz. Acesta este cutremurul din anul 1948 din orasul Ashabad, in care au murit aproape 100.000 de oameni.
Un cintaret de muzica usoara intr-o fotografie de familie
Desigur, multora li s-a intimplat sa gaseasca, dupa developarea filmului, alaturi de cei dragi, oameni sau obiecte care in momentul fotografierii nu se aflau acolo. Astfel de cazuri s-au intimplat inca de la aparitia fotografiei. Eduard Buvet, un fotograf francez, a fost chiar arestat, in anul 1875, acuzat fiind ca a contrafacut niste fotografii, in care pe linga figurile persoanelor fotografiate apareau figurile unor persoane publice sau ale unor artisti.
Intr-una dintre fotografiile facute de un moscovit la o mica reuniune de familie, alaturi de persoanele asezate la masa a aparut si un musafir nepoftit, care nu era altul decit un cunoscut cintaret de muzica usoara. Intrucit televizorul nu functiona in momentul fotografierii, toti au fost cit se poate de mirati de aceasta ciudatenie si fotografia a ajuns in paginile revistelor de specialitate. Artistul in cauza s-a abtinut de la orice fel de comentarii.
Evident, in majoritatea cazurilor, specialistii fotografi au reactionat prompt: ori filmele erau vechi, spuneau ei, ori a fost facuta o expunere dubla pe acelasi cadru. Moscovitul in cauza nu se gindise insa niciodata sa-l fotografieze pe cintaretul de muzica usoara.
Fotografiile erau facute cu aparate pentru amatori
Dupa ce au fost emise tot felul de ipoteze, mai mult sau mai putin credibile, s-a gasit totusi cineva care sa incerce sa explice fenomenul aparitiei fantomelor in fotografii, in persoana lui Henrich Silanov, seful Laboratorului de Analiza Spectrala de la Intreprinderea Voronejghologhija.
Analizind o serie de astfel de fotografii, el a observat un lucru care se repeta: cele mai multe dintre fotografiile analizate de el erau facute cu aparate de tip Smena sau Sputnik, aparate cu optica simplificata, utilizate in special de amatori.
Majoritatea celor care au reusit sa fotografieze OZN-uri au folosit aparate foarte simple, ale caror lentile simple permiteau patrunderea atit a razelor ultraviolete, cit si a celor infrarosii (ulterior, in anii
