Cimitirul Dumbrava din Buzau adaposteste cateva monumente funerare care au povesti uluitoare
Unul dintre acestea pare viu. Lucrarea infatiseaza o mama care-si strange la piept cei sase copilasi. S-a vorbit multa vreme despre aceasta femeie fara noroc, care a trait la inceputul secolului trecut in Buzau. Unii stiu ca toti copilasii, impreuna cu mama lor, ar fi murit otraviti cu ciuperci. Altii ca au avut un accident de masina. Cea mai vehiculata varianta ne-o spune candelareasa: "Femeia a fost blestemata. Ii murea un copil in fiecare an. Pruncul facea febra mare si-si dadea duhul, fara ca vreun doctor sa poata face ceva. Asta i s-a intamplat timp de sase ani la rand, in Ajunul Craciunului". Dupa ce i-a ingropat pe toti sase, nefericita a murit in somn, plangand. A fost ingropata in acelasi mormant, alaturi de cei sase copii ai ei. Rudele acesteia au comandat un monument funerar care sa aminteasca tuturor de aceasta poveste trista. Peste cateva decenii locul de veci a fost vandut. Proprietarii au vrut sa demoleze statuile. Dar, dupa primele lovituri de tarnacop in trupurile de piatra, au renuntat. Ar fi auzit, in mod inexplicabil, plansete de copil. Asa ca ansamblul a ramas in picioare. Si azi, in zilele linistite, se aud scancete si cantece de leagan. Tot aici se gaseste si mormantul medicului Titus Oroveanu, mort in 1932. In timpul vietii fusese ateu convins. El si-a rugat rudele, prin testament, sa nu-i puna cruce pe mormant, ci doar o stanca. Cand omul a murit, rudele i-au indeplinit dorinta.
Azi, acest ciudat loc de veci e parasit. Candelareasa recunoaste ca se sperie cateodata, pentru ca acolo se petrec lucruri stranii. Seara, piatra pe care se catara iedera e invaluita de un fum gros si negru. Nimeni nu stie sa spuna ce se intampla.
Fantomele de la Cap Aurora, una dintre cele mai pitoresti statiuni ale litoralului romanesc, a fost scena unor intamplari intre anii 1996 si 2005. Astfel, mai multi turisti au povestit despre aparitii fantomatice asociate cu trairi stranii.
Hotel Topaz - 1996
Adriana Milea si Bogdan Faur, ambii in varsta de 36 de ani, se aflau pe litoral in concediu, cazati la Hotel Topaz, la camera 204. Au petrecut 4 zile relaxante si foarte linistite, apoi s-a intamplat un eveniment pe care cu siguranta nu-l vor uita niciodata. In noaptea de 18 spre 19 august, cei doi tineri s-au intors in camera dupa o plimbare pe plaja din fata hotelului. Au luat o mica gustare pe balcon si au stat cateva minute in sezlonguri privind superba priveliste a marii luminate de o Luna aproape plina. S-au schimbat apoi pentru noapte si au adormit amandoi adanc. Pe la ora 0.30, Bogdan s-a trezit cu o stare stranie de panica: iEra o teama ciudata, pe care mi-e greu sa o descriu pentru ca nu seamana cu nimic din ce am mai trait pana acum. Imi simteam trupul foarte greu si deasupra mea parca era un aer strain, greu, apasator, amenintator. Nu stiu cat timp a trecut pana cand am incercat sa ma misc... Primul gand a fost sa aprind veioza. Dar n-am putut! Ma simteam paralizat complet. Am vrut sa-mi ridic mana, sa ma inchin. Nu puteam, oricat m-as fi fortat. Simteam din ce in ce mai clar o prezenta straina in camera... Spun prezenta, pentru ca stiam ca nu era nici om, nici animal. Simteam doar ca in camera exista ceva nevazut care ma apasa si ma face sa simt o frica ciudata. Cu foarte mare greutate am reusit sa-mi fac o cruce cu limba in cerul gurii... Am incercat sa o strig pe Adi. N-am reusit decat sa scot un fel de suierat. Am simtit apoi o adiere ca de vant rece si imediat dupa asta am avut o alta traire greu de descris. Nu stiam ce este in camera, dar stiam ca acea prezenta se afla in coltul dintre usa si sifonierul de pe hol. M-am ridicat repede si am aprins veioza. In acea clipa, parca am auzit un fel de cantec sau ras, departe, in afara camerei. Am strigat-o pe Adi. Ea s-a ridicat imediat si m-a privit cu o fata transfigurata de spaima. Am incercat sa vorbesc, dar iarasi nu puteam. Adi m-a intrebat tremurand: . Dupa 3 minute mi-am mai revenit si am aprins toate luminile. Adi mi-a povestit tot ce a simtit. Era identic cu ce traisem si eu, cu exceptia faptului ca ea a auzit un fel de cantec de mai multe orii.
Hotel Onix - 1998
Ovidiu Nicolae Pavel, din Brasov, a fost cazat in vara anului 1999 la Hotel Onix, la camera 408. Venise in vacanta singur pentru a-si reface nervii obositi dupa 11 luni de munca grea si stresanta de spital. Era noaptea de 24 spre 25 iulie. Ovidiu statea pe balcon ascultand muzica la un radio micut. Din senin s-a pornit o vijelie, si radioul s-a oprit, apoi a pornit pe un alt canal, desi nu fusese miscat. Dar asta nu i-a tulburat lui Ovidiu calmul de ardelean. Dintr-o data, plaja a devenit brusc intens luminata de Luna. Stand in continuare pe balcon si leganindu-se in balansoarul sau, Ovidiu a observat pe plaja o miscare... "M-am uitat mai atent si am vazut ceva confuz care se misca foarte repede si nu-l puteam urmari. Era un fel de chestie foarte inalta, parca imbracata in cojoc lung sau manta de ploaie! Am crezut ca-i un ciine care se joaca, dar era prea mare si alte animale nu-s prin statiune. Eram tare curios si am coborat din camera sa vad ce-i. Am ajuns pe faleza ingusta si am simtit un fior ciudat... Nu era nimeni prin zona si nici muzica de la terasa nu se mai auzea... Atunci am vazut o silueta de femeie care venea dinspre plaja catre mine. Mi-era un pic frica, nu stiu de ce, pentru ca obisnuiam sa ies de multe ori singur noaptea. Ceva imi spunea sa ma intorc! Deja mi-era foarte frica si nu mi-e rusine pentru ca acolo era ceva necurat. Falcile mi s-au inclestat si am ramas stana de piatra... Mainile imi tremurau si simteam ceva ca un cui rece in creier... Vedeam femeia din ce in ce mai clar cum venea catre mine cu pasi marunti. Mi s-a pus un nod in gat si intreg corpul mi s-a inclestat ca la un carcel... Am vazut negru in fata ochilor apoi... femeia a disparut! Am stat amortit cred ca 10 minute, pana am putut sa ma urnesc de acoli.
Alte intamplari stranii
Tot in anul 1998, cativa studenti de la Facultatea de Medicina din Timisoara au remarcat ca pe plaja dintre Onix si Topaz apareau grupuri de caini care, dupa ce alergau pe plaja, se indreptau spre mare si... dispareau. Inaintea acestor aparitii, toti cei patru au avut o senzatie de imobilizare totala a trupului si iluzia unei prezente stranii.
In 1999, sase eleve aflate in vacanta au marturisit ca au vazut o silueta stranie care se misca in cerc pe plaja din fata Hotelului Onix. Tot in anul 1999, pe 8 iulie, au fost facute doua fotografii cu fenomene luminiscente stranii pe plaja Aurora.
In anul 2005, pe data de 31 august, doua turiste, Amalia Rosu si Adina Popovici, au traversat pasajul (tunel) al Hotelului Onix pentru a ajunge pe partea plajei. Spre uimirea acestora, dupa o stranie ameteala care le-a cuprins, au ajuns in locul de unde plecasera.
Posibile explicatii
Analiza marturiilor de catre cercetatorii fundatiei "Biopsihologia Bucurestii a dus la concluzia ca statiunea Cap Aurora, prin decorul si ambianta sa, poate crea o stare de transa in care pot aparea diferite iluzii. Astfel, in toate cazurile descrise, toti martorii aparitiilor fantomatice aveau o inclinatie nativa catre mister, iar imaginatia le-a fost eliberata odata cu detasarea completa de griji. Cu alte cuvinte, nu au inventat intamplarile, chiar asa au simtit, dar simturile le erau putin amestecate cu dorinta subconstienta de traire a unor mistere. Nu este vorba de halucinatie sau boli psihice, ci doar de o amplificare a unor senzatii datorate detasarii de griji sau plictiselii. In plus, s-a dovedit ca in Cap Aurora, ca si in alte zone cu renume in aparitii fantomatice, exista o anume incarcare atmosferica de electricitate care poate produce fenomene luminiscente stranii, uneori chiar fulgere globulare, datatoare de iluzii si trairi speciale. Majoritatea evenimentelor relatate s-au petrecut in nopti calde, dupa o ploaie, pe o vreme favorabila unor fenomene electrice si meteorologice deosebite.
:roll:
.bravo tie