De ce nu as muri?

heidy_2005 a scris:

Esti rau. Postul tau nu-si are rostul aici. Omul are probleme mintale serioase, are nevoie de un psihiatru. Altfel nu cred ca va renunta la aceste ganduri 'sinucigase'. Bineinteles, asta daca nu-si bate joc de noi si se amuza teribil de ceea ce scriem. :(

Dar cine nu are probleme - de orice fel ar fi ele? Sinucigasii astia sau victimizatii, cum li se spune, sunt ipocriti, egocentristi, egoisti etc. Ei cred ca doar ei sufera si doar ei au esecuri. Nici pe departe nu a suferit cat am suferit eu si de aceea nici nu mi-e mila. Eu am renascut din propria cenusa si am transformat infrangerea in izbanda. Fiecare lupta e diferita, iar unii sunt mai puternici, altii sunt mai slabi, dar nici o incercare nu este peste puterile noastre. Dar unii nu stiu decat sa boceasca.

Ia, puiu mamii, viata in maini si lupta. stabileste-ti prioritatile - pentru nivelul tau fizic si intelectual - si apuca-te de treaba. Iar daca nu esti multumit ce cat poti, mai fa o scoala, mai citeste o carte si invata. Si o sa ai mai multe posibilitati. Esti liber si viata ta iti apartine, poti sa mergi oriunde si din orice poti trai! Ce vrei mai mult? Dar muieti ti-s posmagii?...

unele persoane nu trec asa usor peste un esec sau o dezamagire si au nevoie de sprijin...si crede-ma ca nu ajut acu nimic daca il iei peste picior...stiu cum e

Nu asta a fost intentia mea. Nu am vrut sa fiu rautacioasa. Am vrut sa spun ca are nevoie de ajutor specializat, de la profesionisti, are nevoie sa fie ajutat de cineva in masura sa faca asta ca sa treaca peste problemele care le are. Noi nu putem face nimic de la distanta. Pentru ca, asa cum a mai zis cineva, nu poti sa iti dai seamade tonul cuiva, de intonatie sau la ce s-a referit cand a scris un anumit mesaj, din spatele calculatorului. Asa cum m-ai inteles tu pe mine gresit, asa poate nu crede el ca noi suntem bine intentionati si ca ne dorim sa-l ajutam sa treaca peste depresie. :(

Il putem ajuta nu suflandu-i in ciorba si nici ironizandu-l. Nici macar daca ne dam noi zmei, aratand ca am iesit victoriosi mereu in lupta cu necazurile. Toti avem necazuri mai mici sau mai mari. Unii sunt mai sensibili in fata surprizelor vietii. Acestia trebuie ajutati. Si daca deschid un topic pe un forum poate o fac din disperare, iar noi ne incapatanam sa le auzim strigatul de ajutor.

Si mai suntem si in postul Craciunului si pretindem ca suntem mai buni... :(

ariana2006 a scris:

Il putem ajuta nu suflandu-i in ciorba si nici ironizandu-l. Nici macar daca ne dam noi zmei, aratand ca am iesit victoriosi mereu in lupta cu necazurile. Toti avem necazuri mai mici sau mai mari. Unii sunt mai sensibili in fata surprizelor vietii. Acestia trebuie ajutati. Si daca deschid un topic pe un forum poate o fac din disperare, iar noi ne incapatanam sa le auzim strigatul de ajutor.

Si mai suntem si in postul Craciunului si pretindem ca suntem mai buni...

Dar nu l-am ironizat. Pur si simplu asta mi se pare ca este solutia cea mai buna pentru el. Are nevoie de ajutor specializat. Da, normal ca imi doresc sa il ajut, doar si eu am trecut printr-o experienta asemenatoare acum doi ani ( de fapt nu eu, cineva foarte drag mie ) si stiu cat de traumatizant este, stiu ce inseamna sa treci prin asa ceva, ce simti, ce gandesti. Pentru ca am trecut mai mult sau mai putin prin asta. :(

Poti sa spui ca ai trecut prin asta abia in momentul in care te vei afla in pragul disperarii, in momentul in care nu gasesti nici un motiv pt care sa traiesti. Iar cei care au ironizat situatia nu stiu cu adevarat cum e sa simti ca te ineci si nu e nimeni aproape ca sa te scoata din vartejul apelor.

. Da, normal ca imi doresc sa il ajut, doar si eu am trecut printr-o experienta asemenatoare acum doi ani ( de fapt nu eu, cineva foarte drag mie ) Pentru ca am trecut mai mult sau mai putin prin asta.

Am spus ca am trecut mai mult sau mai putin prin asta. Si crede-ma ca stiu cum e sa te ineci si sa nu fie nimeni care sa te ajute sa iesi din vartejul apelor. Nu am fost un copil prea fericit, am trecut prin multe necazuri inca de mica. Si gandeste-te ca nu este prea usor sa te maturizezi inainte de vreme... :- Am ramas fara un parinte acum multi ani, acum cativa ani era sa raman orfana de tot...si cate si mai cate. Nu doresc la nimeni sa treaca prin ce am trecut eu. Dar asta nu m-a impins in nici un caz spre suicid. :( Asta mi se pare solutia extrema la care numai oameni cu adevarat slabi recurg. Si eu nu sunt slaba. Cum au putut altii sa-si cladeasca o viata frumoasa, consider ca pot si eu si nu ma vor dobori in nici un caz necazurile, oricat de mari ar fi ele si oricat de multe ar fi. Pana la urma tot va iesi soarele si pe strada mea.

Dar de ce as alege sa mor? Pt ce as schimba placerea de a fi supus examenelor' din viata din care razbat greutati numeroase dar si foarte multe bucurii? De ce sa nu gust din fericire macar si pt o clipa in schimbul a multor alte clipe de nefericire? De ce sa reduc totul la tacere si absurd cand am aceasta sansa de a ma manifesta si de a gusta din viata? Este ca un joc care ne este oferit, probabil o singura data, in care trebuie sa ne demonstram noua inshine ca suntem in stare sa-l parcurgem pana la capat indiferent de cate piedici ne sunt puse in fata. Trairile placute ale vietii nu ai cum sa le percepi la adevarata lor valoare doar daca ajungi sa gusti din plin din cupa amara a nefericirii. Cu cat mai amara are sa fie cupa nefericirii cu atat mai mult ai sa ajungi sa pretuiesti aceasta viata cand ai sa descoperi placeri pe care multi altii nu le prea percep. Ferice de tine ca esti profund si cauti rostul vietii. Ai rabdare si cauta in jur sa vezi placeri de care ai fi privat in cazul in care ai alege calea cea mai simpla, lasha destinata doar pierzatorilor.