Va rog sa cititi ... am nevoie de ajutor

De ce conteaza atat de mult ce cred ceilalti despre tine? Asta te a adus aici. Ai tras intr atat de mult de tine pentru a le confirma toate asteptarile, incat te ai pierdut pe tine pe drum. De aia esti dezechilibrat. Zi merci ca dezechilibrul e fizic, sanse de 90%erau sa fie psihic.

Cat de des faci ceva pentru tine? Pentru multumirea ta?

Atat de important e pentru tine sa le indeplinesti exigentele? De ce?

Asta trebuie sa te intrebi. Pentru ca intr un fel twisted, tot pentru tine ai facut lucrurile astea. Nu pentru ei. Asa te masori probabil, in multumirea lor.

Se pare ca se schimba ceva totusi la tine. Ma si mir ca pe fond de luciditate. Ma si mir. Cred ca ai un psihic ca o stanca, pentru care te felicit, si vreau sa ti spun ca asta cred ca e cea mai mare calitate a ta. Altii ar fi clacat tare urat, si o poveste ca a ta s ar fi sfarsit fie printr o revolta cataclismica, fie prin scranteala, de a dreptul.

another_kind a scris:

De ce conteaza atat de mult ce cred ceilalti despre tine? Asta te a adus aici. Ai tras intr atat de mult de tine pentru a le confirma toate asteptarile, incat te ai pierdut pe tine pe drum. De aia esti dezechilibrat. Zi merci ca dezechilibrul e fizic, sanse de 90%erau sa fie psihic.

Cat de des faci ceva pentru tine? Pentru multumirea ta?

Atat de important e pentru tine sa le indeplinesti exigentele? De ce?

Asta trebuie sa te intrebi. Pentru ca intr un fel twisted, tot pentru tine ai facut lucrurile astea. Nu pentru ei. Asa te masori probabil, in multumirea lor.

Se pare ca se schimba ceva totusi la tine. Ma si mir ca pe fond de luciditate. Ma si mir. Cred ca ai un psihic ca o stanca, pentru care te felicit, si vreau sa ti spun ca asta cred ca e cea mai mare calitate a ta. Altii ar fi clacat tare urat, si o poveste ca a ta s ar fi sfarsit fie printr o revolta cataclismica, fie prin scranteala, de a dreptul.

Pentru ca asa am fost invatat de mic, ca parerea mea nu conteaza. Nimanui nu ii pasa de ce spun eu si in timp ajunsese sa nu imi pese nici macar mie. eram o unealta pentru parinti, profeosi, antrenori, etc. Uram lucrul asta. Pur si simplu simteam o ura. Nu imi trecea prin cap ca pot sa schimb ceva pentru ca asa am fost invatat de mic. In plus ma simteam vinovat si pentru ca exist. Tata mereu imi zicea ca el cheltuie bani cu mine si cat timp pierde el cu mine... etc. Uneori cand voiam ceva tata imi zicea ca nu am nevoie, ca nu imi trebuie, ca e scump, etc. si eu nu mai voiam acel obiect. Si uneori mi-l lua si imi scotea ochii ca el iar a cheltuit bani pentru mine. Si imi amintea de fiecare data cand eram suparat pe el.

Claudiu93 a scris:

Pentru ca asa am fost invatat de mic, ca parerea mea nu conteaza. Nimanui nu ii pasa de ce spun eu si in timp ajunsese sa nu imi pese nici macar mie. eram o unealta pentru parinti, profeosi, antrenori, etc. Uram lucrul asta. Pur si simplu simteam o ura. Nu imi trecea prin cap ca pot sa schimb ceva pentru ca asa am fost invatat de mic. In plus ma simteam vinovat si pentru ca exist. Tata mereu imi zicea ca el cheltuie bani cu mine si cat timp pierde el cu mine... etc. Uneori cand voiam ceva tata imi zicea ca nu am nevoie, ca nu imi trebuie, ca e scump, etc. si eu nu mai voiam acel obiect. Si uneori mi-l lua si imi scotea ochii ca el iar a cheltuit bani pentru mine. Si imi amintea de fiecare data cand eram suparat pe el.

Acum ti-e clar ca tatal tau de fapt nu e un tata, ci un strain fata de familie, care s-a lasat prins in capcana unui mariaj nedorit pentru a-si satisface cu maicata poftele sexuale. Iar voi, copiii, sunteti pentru el doar garantul ca mama voastra ii va ramane fidela si-l va satisface.

Barbatii de genul lui taicatu sunt de regula schizoizi (rupti afectiv de restul oamenilor). Ei ajung deseori captivi sexual intr-o relatie de casatorie nedorita, din care mai rezulta si copii, tocmai din motivul enuntat mai sus.

Acum se pune problema de ce femeia (mama) alege sa faca copii. Din acelasi motiv pentru care mangaiem o pisica, ca sa primim afectiune neconditionata de la pisic, copil. In final, copilul e golit afectiv si ajunge la maturitate incapabil sa mai poata oferi afectiune intr-o relatie cu un partener de sex opus.

Paradoxul e ca acesti copii care s-au lasat vampirizati tind a se intorc acasa la parintii impostori, pentru ca acasa este locul unde si-au pierdut sentimentele autentice, si au inconstient senzatia ca daca se intorc, le pot recupera. Real insa ei vor primi aceleasi interdictii la dragoste, bucurie, etc. ca si pana atunci.

Solutia ar fi sa devii constient de toate acestea si sa nu te mai lasi vampirizat de parinti. Ii poti vedea ca pe niste straini cunoscuti, nu ca pe tata si cu mama. Nu au fost niciodata asa ceva pentru tine. Instinctiv trebuia sa iti dai seama. Nici acum nu e tarziu.

Nu cred ca e chiar asa de rau. Cred ca incerca sa se schimbe si mama cel putin s-a schimbat ceva de cand m-am imbolnavit. Poate ca in viitor va fi si mai bine. Nu cred ca e totul aas de rau cum crezi tu. Cel putin, nu in cazul meu. Parintii mei acum nu se mai comporta ca inainte.

Important e sa nu te mai comporti tu ca inainte.Acum ce mai faci? -cum iti petreci timpu'? (sper ca nu "cu burta pe carte")

Oneiros a scris:

Iar voi, copiii, sunteti pentru el doar garantul ca mama voastra ii va ramane fidela si-l va satisface.

Mai taie... Copiii nu functioneaza pe post de alarma ca femeia sa-si dea seama ca greseste si sa-i schimbe pornirile.

Oneiros a scris:

Acum se pune problema de ce femeia (mama) alege sa faca copii. Din acelasi motiv pentru care mangaiem o pisica, ca sa primim afectiune neconditionata de la pisic, copil.

Crezi ca dintr-un... moft alege o femeie sa se faca cat un balon, sa nu doarma cateva luni bune dupa nastere, sa schimbe scutece pentru vreo doi ani, sa fie foarte atenta macar... 6 ani?

mai Claudiu, concluzia mea e urmatoarea: ai doi parinti prosti, extrem de limitati in gandire.....doi parinti care desi trecuti prin viata inca cred ca scoala este totul, ca un 10 te va face mai fericit in viata decat o alta nota.....asta e o mare prostie, ti-o spun din experienta....si sunt foarte foarte multi parinti care au indoctrinata ideea asta in cap: ei considera ca le ofera totul copiilor lor (dpdv financiar bineinteles, ca de altceva nu-i duce capul ca mai au nevoie copiii) si de asta cer numai note de 10, locuri fruntase la concursuri si multe diplome, facultati........spuneam ca sunt multi parinti de genul asta, dar ai tai au intrecut de tot masura

Cu un lucru cred ca suntem toti de acord: NU MAI TREBUIE SA CONTINUI ASA, TREBUIE SA FACI CEVA SA-TI SCHIMBI VIATA....si noi de asta iti raspundem la topic ca sa incercam sa-ti dam sfaturi si nu avem niciun interes ca pe site-urile de socializare (cum ziceai tu)

Eu cred ca ar trebui sa incerci sa porti o discutie serioasa cu parintii tai, sa-i infrunti, sa le deschizi ochii......ei cred ca daca ai numai 10 pe linie si mergi la atatea concursuri te vei imbogati in viitor....dar asta e fals

Ziceai ca nu socializezi..ei bine, la orice loc de munca socializarea e cel mai important atuu.....asa ca toate diplomele alea de la concursuri vor sta degeaba in cui cand te vei simti respins de colegi....daca sefii nu te agreeaza ...and so on......ca sa nu mai vorbim de viata ta personala si de sanatate care nu-ti vor fi deloc favorabile..........ASTA E VIITORUL TAU, daca continui in ritmul asta

Daca parintii tai nu inteleg nimic din ce incerci tu sa le spui, nu-ti pierde speranta..in curand vei fi major si poti foarte bine sa incerci sa-ti faci singur un viitor....pleci de la ei, stai cu chirie,iti gasesti un job, poate asa vor intelege ce ti-au facut, cu cate sechele te-au lasat

Eu in locul tau as renunta la absolut toate concursurile astea, m-as tine de scoala la fel de mult ca ceilalti (pana acum ai fost mereu stresat sa fi pe primul loc),as incerca sa am grija de sanatatea mea (pt ca tu deocamdata ai sistemul imunitar slabit din cauza stresului, insomniilor......apropo, stresul e responsabil de foarte multe boli) mi-as face prieteni, poate si o prietena.....sa vezi ca viata poate fi si frumoasa...nu numai stresanta

Tu nu esti absolut deloc vinovat de ce ti s-a intamplat pana acum, sa nu te invinovatesti niciodata si chiar daca vor fi persoane care vor spune asta sa nu-i crezi....

era o reclama azi la tv........"Succesul inseamna sa stii cand sa te opresti" 8)

Spune rugaciuni ca sa ti se rezolve situatia. Roaga-te si pentru sanatatea ta. Vorbeste cu preotul ortodox si roaga-l sa vorbeasca cu parintii tai. Atat parintii tai cat si profesorii sunt bine intentionati dar daca crezi ca exagereaza e timpul sa le spui.

Dupa cum spui esti aproape major deci ce ti se intampla se va termina rapid. Daca te duci la facultate in alt oras poti sa-ti faci programul pe care ti-l doresti si sa-ti pui cat timp liber doresti.

Claudiu,draga... :D esti un psiholog abil...dar,temele pe care ni le dai :P sunt prea grele.

Sincer,n-am avut puterea sa citesc decit inceputul ...

A inceput sa mi se deruleze prin fata ochilor parca,viata mea.

E trist dar,adesea suntem produsul mediului in care traim. Din dorinta de a ne sustrage uneori,cadem in cealalta extrema.

Nu stiu ce sa spun...

La examenul asta,am picat! 8)

Cristinick a scris:

1.Mai taie... Copiii nu functioneaza pe post de alarma ca femeia sa-si dea seama ca greseste si sa-i schimbe pornirile.

2.Crezi ca dintr-un... moft alege o femeie sa se faca cat un balon, sa nu doarma cateva luni bune dupa nastere, sa schimbe scutece pentru vreo doi ani, sa fie foarte atenta macar... 6 ani?

1. Nu functioneaza pe post de alarma. In majoritatea cazurilor mama e complice cu tatal.

2. Am spus de ce. Inconstient e manata de instinct, si constient ca sa aibe cu cine se juca. Mai sunt si cazuri extreme cand femeia isi ucide copiii dupa ce-i naste, tocmai pentru ca ii lipseste orice motivatie de a-i ingriji ori de a se despagubi cumva prin ei mai tarziu. Este criminal sa-ti satisfaci interesele prin proprii copii (sau ai altora). De exemplu parintii mei, profesori fiind, ce mi-au facut mie, au facut si altora, la scoala, si inca mai rau, dar contactul fiind limitat in timp, plus ca acei copii nu le acordau legitimitate de rol de parinte, consecintele nu au fost asa de grave ca in cazul meu.