Jurnal de sampanie

Nu mai vreu sa tin regim...vreu sa mananc cum mancam o data, cu pofta, plecere si fara vinovatie... nu mai vreu si nu mai pot sa m abtin, si nu mai suport sa am stomacul plin cu fructe si legume care fermenteaza acolo si nu mai vreau sa meg la baie de 4 ori pe zi din cauza ceaiurilor, nu mai suport, nu mai vreu...nu stiu ce sa ma mai fac, am ajuns la concluzia ca daca traiesc normal si ma ingras cateva kg nu e grav....de cand m am lasat de fumat chiar degeaba mai rin regim, in loc sa slabesc, ma ingras....foarte lent, dar foarte sigur....nu stiu ce sa ma mai fac...sunt foarte frustrata si manioasa si mi vine sa las balta regim, sala, tot, oricum ma chinui degeaba.

Help

Help

Am citit de curand o carte (Poti sa-ti vindeci viata,de Louise L. Hay http://www.divin.ro/?53t4l&v7f2k=1945 )

In care autoarea sustine ca ingrasarea este reglata de atitudinea noastra -daca suntem tematori,ne ingrasam,daca suntem optimisti,dam jos kilogramele in plus...

De asemenea ingrasarea simbolizeaza nevoia de protectie sau mania refulata si incapacitatea de a ierta...

Nu, faza e alta...nu mi se mai pare important sa fiu slaba..nu stiu de ce, dar nu mi se mai pare important...parca prea multa chinuiala pentru nimic, asa....

As vrea sa schimb niste legi ale lumii asteia...sa isi bata capul sa obtina iertarea victimizatorii si nu victimele!

De ce oare tot cei care au suferit de pe urma cuiva trebuie sa se straduiasca sa gaseasca iertarea...vindecarea?

Un nebun arunca o piatra intr-un lac,si zece intelepti nu pot s-o scoata!

Dupa ce ca esti abuzat in fel si chip de altii,tot tu trebuie sa gasesti o cale sa-i ierti...nu doar ca nu ei sunt cei care platesc raul pe care ti l-au facut,dar il platesti chiar tu,si nu numai pentru tine,ci si pentru ei!

De ce tot victima sa repare raul care i s-a facut??! -ce fel de dreptate e asta?

:)

dreptatea e o valoare, spre care aspiram, nu are legetura cu realitatea, chiar nu are....viata e un sir de nedreptati, dar asta ne chinuie doar pentru ca avem impresia idioata ca viata trebuie sa fie dreapta....nu, nu are cum fi dreapta...iar noi trebuie sa lucram si sa muncim la noi sa ne putem pune cu tot ce inseaman o viata de om... lamentatia e pierdere de vreme, tu trebuie sa construesti acel om care poate trece prin orice, e datoria ta sa o faci

Esti mai deprimanta decat mine... :) :)

Nope, at least i hava a solution: be magnificent, the rest will follow...nu trebuie sa fim fericiti, trebuie sa fim exceptionali. Asta sa fie grija noastra. Prea am ajuns obsedati de fericire. De aia nu mai sunt omanei care sa mute muntii din loc, suntem toti niste smiorcaiti: i wanaaaaa be happpppyyyy, i waaaannnaaa be haaaaaapyyyyyy

Ce mai solutie ai...

La ce imi folosesc solutii care nu rezolva problemele? -solutia ta e resemnarea...

Ba uite ca vreau sa fiu fericit,si nu vreau sa ma straduiesc pentru asta,pe deasupra,pentru ca o fericre pe care o obtin prin efort de vointa,nu e ceva care dureaza.

As putea sa fiu fericit chiar acum! -dar nu vreau sa imi impun asta.Nu mai vreau sa-mi impun nimic,niciodata,nici macar fericirea.

Nu mai vreau sa trec peste mine,pentru nimic.

Si sunt deja super-ultra-para-exceptional...sunt atat de exceptional,ca parca sunt picat de pe alta planeta aici! :)

Resemnare? De ce resemnare? Schimbare de paradigma.... telul nostru trebuie sa fie valoarea noastra, si nu binele, mai binele, fericirea... Trebuie sa fim buni, trebuie sa fim drepti, trebuie sa fim talentati, nu fericiti.... Trebuie sa fim puternici sa putem indura orice, trebuie sa ne placa lupta si trebuie sa murim in picioare... nu in pat... eh.... cred ca alte vremuri mi ar fi priit mie mai bine :)

Ieri am avut o zi cumplit de aglomerata, in care am avut multe de facut, si, la sfarsitul zilei, cand am constatat ca am facut tot ce mi am propus, si alte chestii in plus, am fost chiar fericita...