A venit un baiat cu care am facut candva sex pe la mine...el avea chef de sex,si eu nu.A fost foarte bizar...s-a dezbracat incercand sa ma convinga -un corp frumos...si dotat...si accesibil.Si eu nu simteam nici un fel de dorinta,nici macar vaga...mi-a facut placere sa-l mangai -dar ca si cum as fi mangaiat un pisic sau un caine -nu un baiat.Fara dorinta,doar intimitatea -asta imi placea,intimitatea.
Am remarcat de mai multa vreme disparitia asta a dorintei -nici macar sa ma masturbez nu-mi vine.Sunt paralel cu sexul -chiar daca unii pe forum par convinsi ca sunt obsedat de sex.
Nu stiu daca e vreo "transcedere" a sexualitatii sau altceva.Nu ma inhib,nu ma reprim,nu ma abtin -nu e vreun blocaj auto-impus.Pur si simplu nu ma intereseaza.
Nu am convingeri care sa nege sexul,nu e nici o interdictie acolo -dimpotriva.Si totusi,se pare ca nu mai am nevoie de sex.
E atat de ciudat sa ma uita la un baiat gol ca la un fel de statuie,sa-i admir frumusetea asa,ca pe o opera de arta vie,fara nici o dorinta...sa il ating fara sa simt nimic.Cred ca l-am dezamagit -chiar daca nu l-am respins.(m-am plictisit,daca va vine sa credeti)
As vrea un prieten,dar nu stiu ce fel de relatie as putea sa am in situatia asta -oare ar intelege?
In plus,ma simt bine singur -nu am nevoie de cineva ca sa imi fie bine -poate ca as putea sa caut un prieten in sensul prieteniei,ceva platonic.