Another kind,eu am incercat in viata "reala" ce propui tu,sa nu am secrete,sa fiu foarte deschis cu cine sunt eu,sa nu mint niciodata,sa fiu onest.Si nu e foarte usor sa fac asta ca gay,iti dai seama,doar ca alta cale nu stiu...
Nu as mai suporta sa ma ascund,sa ma macin din pricina unui secret,sa incerc sa nu mai fiu eu insumi.
Unora nu le place de mine (chiar fara sa ma cunoasca),altii ma plac dar partial...pe bucatele...daca de exemplu nu as mai fi gay,as fi ok,dar asa,simt "nevoia" sa isi arate (adesea subtil) dezaprobarea.Unii chiar cred ca ma iubesc si ca le pasa de mine...dar simt altceva,stiu ca nu ma accepta cu adevarat,asa cum sunt.
Si sunt si altii care ma plac nu doar "desi" sunt gay,ci chiar "pentru ca" sunt gay.
Sigur ca nu sunt doar gay,insa oamenii arareori chiar fac abstractie de sex...pur si simplu e acolo,in ochii lor,si ma vad prin prisma asta.
Chiar si pe forum,orice spun pe orice tema,este raportat la asta,de parca e acel ceva care ma defineste...si nu e.Nu e totul adica.
Eu cred ca si Fustita Rosie a incercat (poate nu in aceeasi masura,asta nu stiu) sa fie foarte deschisa inclusiv referitor la sexualitate,si cred ca poate sa spuna ca e in aceeasi situatie.(dar mai bine s-o spuna chiar ea).
Asa ca vezi,sa fii foarte deschis si onest cu cine esti,e minunat...dar aduce si probleme -exista prejudecati puternice si cu larga raspandire,si odata ce esti "catalogat" unii te vad exclusiv prin prisma ideilor lor preconcepte.Chiar si pe forum.
In viata reala,situatia asta e chiar mai acuta,dar alternativa este sa te comporti ca si cum cei care te pun la colt chiar au dreptate,si chiar e ceva in neregula cu tine,ceva ce trebuie sa ascunzi,ceva de care trebuie sa te rusinezi si sa te simti vinovat...ceva ce trebuie sa disperetuiesti si respingi tu insuti.Si asta nu are cum sa se potriveasca cu stima de sine,si nici cu respectul de sine.(am mai facut distinctia pe alte cateva topice)