Pippo a scris:Din jurnalul asta trebuie sa reiasa cine cu ce greseste si in functie de ce se schimba sentimentele. Observand schimbari bruste de atitudine si nestapanire de sine, as spune ca nu sunt in regula nici reactiile tale, adica criteriile dupa care alegi poate sunt focuri pasionale (mistuitoare). Ar trebui poate lucrat la capitolul rabdare.In situatia de fatza avem o dubla instabilitate din start: ca el este mult mai mic decat tine si la inceput (daca nu minte). Ar putea reprezenta si avantaje si dezavantaje pentru formarea unei relatii armonioase stabile si de lunga durata.
1.Astea sunt si intentiile mele. Sa inteleg ce si cum, ca sa inteleg unde trebuie lucrat.
2. Si mai sunt si alte elemente destabilizatoare, dar care tot asa, pot lucra in favoarea noastra. Este o persoana simpla, in sensul bun al cuvantului, o persoana uncomplicated. Nu am mai fost pana acum cu o astfel de persoana, si probabil ca nu intamplator. imi plac oamenii cultivati, care au o viata interioara bogata, dar asta ii face si complicati. El nu e asa. e simplu si puternic si bland si vesel si sigur pe el ca o stanca. Acum asta mi se pare bine, dar am sa pot sa rezist fara complicatii, si langa un om care nu stie carti/filme/muzica? E drept, compenseaza cu faptul ca are o simpliate din aceaa buna si rara, o intelpciune si un echilibru care vin din el, din masura lui, la un nivel pe care nu le am mai inatlnit pana acum.
S.-s.bis a scris:Ar fi interesant de stiut daca mai are relatii sexuale ocazionale cu fostii, cu care din ei nu s-a despartit dupa o cearta. Pare-mi-se amicul ei masochist ar fi un exemplu. Daca e/a fost cazul cu mai multi, atunci ce sa zic, e doar prea mare solicitudine erotica, ce merge de mana cu pasionalitatea si face relatiile instabile. Cum se traieste cu astea, nu stiu, ca nu-i cazul meu deci as face pura teorie. Si mi-e si mai greu sa zic cum sa le calmezi: daca pornesc din strafundurile tale e ca si cum ti-ar cere cineva sa-ti tai un deget, te simti chiar lezat de sugestie. E sufletul tau acolo. Asta e, trebuie sa iti dai timp sa te cunosti singur si sa tragi concluziile, sfaturile corective la nivelul asta te pot doar enerva. Sa ai in jur intelegere in timp ce te cunosti, asta se poate. Pe mine unul chiar nu ma socheaza firea ei ca dupa cum spuneam o au destui si destule, doar ca ea e sincera si-si pune intrebari. Multi fac la fel dar nu vor sa stie nimic si ajung, mai ales barbatii sa isi faca familii si sa continue cu aventurile in paralel. Tipele isi ascund trecutul fara sa si-l asume si ajung desperate housewives. Ea e mai buna decat oricare din astia - care-s legiune. Totul e sa-si fixeze un scop, sanatos si in armonie cu concluziile despre sine.
1.uite, m am gandit, si am observat ca intr o vreme faceam asa, dar nu mai fac de mult. de ani buni tendinta e de a cunoaste ceva nou, nu de a ma intoarce unde am mai fost. Treaba sta cam asa: sunt sa spunem intr o relatie stabila. Sunt cuminte, nu insel - de la o veme incoace - dar intre timp cunosc persoane care imi plac, le cultiv, intretin un dialog cu ele, si cand relatia in care sunt a luat sfarsit, incep sa testez aceste persoane. daca aici nu gesesc ceva la care sa ma opresc, si sa ma vrea si el, se ajunge la chestii gen cunoscutul in magazin sin invitatul acasa. Si tot testez, testez, pana ma opresc undeva. Si acolo, in functie de cum merg lucrurile, raman mai mult sa mai putin timp. Uite, acuma de pilda, sunt langa o persona care imi place mult, si langa care mi se pare plin de sens sa stau.
2. Exact. Eu nu vreau sa ma apuc sa iau decizii eroice si neinformate. Vreau intai sa inteleg cum sunt, si dupa aia, exact cum zici tu, exact cu ceea ce sunt, sa fac ceva bine.
