Scorpionul_Rosu a scris:
Ok, scuze, ma mentin on-topic acum: E un topic unde o femeie care intelege prin cautarea partenerului perfect plecarea de la premiza ca oricine ar poate fi acel perfect - ofera tuturor din start aproape totul. Bineinteles ca isi ia teapa. Si trece mai departe. Cauta ceva ce stiu sigur ca nu poate gasi - un om perfect nu e om. Oamenii trebuie acceptati asa cum sunt. Daca iubesti faci compromisuri. Compromis nu inseamna sa te oferi total - genul ala de contopire e foarte tare - magic. Dar nu tine - e ca batul de chibrit - il aprinzi si cat arde fosforul e puternic e intens - flacara mare - insa fosforul din varf arde imediat - dupa batul ramas e un lemn cu ceva rasina pe el - arde cu flacara mica si incet - la final batul se termina. E teoria chibritului - ceva efemer, mic, o iluzie. Partea cu judecatile... Nu-i de mine.
Asa e, cand iubesti, trebuie sa faci compromisuri. Dar sunt compromisuri pe care le pot face, si compromisuri pe care nu le pot face. Nu pot sa iert rautatea, poti sa fii cu mine cel mai ok, daca esti rau cu altii, eu vad. Poti sa fii cu mine cel mai darnic, daca esti egoist cu altii, eu vad, daca esti nerecunoscator, eu vad. Pot iubi un om ca pe ochii din cap, pentru ca de avut are tot ce imi doresc, dar daca aud o remerca rasista sau stupida, nu il mai suport.
Mr. Neculai a scris:Si care-i aia? Tot iti pasa pan' la urma.
Daca iti pasa ce zice lumea, faci ce faci ca lumea sa ti zica ce vrei sa auzi. daca te intereseaza ce are lumea de zis, tu zici ce ai de zis, fara cenzura prost inteleasa, si dupa aia asculti. Cu atentie si rabdare.