Cum sa-l fac sa ma ierte

break2 a scris:

No. Iti doresc sa descoperi ca este un om care te merita si nu un oportunist.

:)

oportunist?in ce sens? el are un job bine platit ,eu sunt profesoara. In plus e genul de tip cu care mi-am dorit mereu sa am o relatie,nu m-au atras niciodata tipii de varsta mea

Kilkoana a scris:

Eu nu am de unde sti daca ea este sau nu atat de urata, incat sa nu poata obtine unul mai frumos.

....

Pote sa fie frumoasa frumoaselor, poate pur si simplu nu vrea unul frumos ci vrea altceva, mai cu ... "substanta" :) . Daca o femeie arata bine, asta e regula ca trebuie sa ia unul care si el arata bine???? Deci din experienta proprie, regula e ca barbatii (si femeile) care arata prea bine, sunt plictisitori, egoisti, gaunosi pe interior, ii iei pe post de bibelou - eventual te apuci "sa-l cresti", ca poate dupa 10 ani de chinuri si carti bagate sub nas scoate si el o fraza inteligenta... Nuuu, regula corecta e ca: mai bine unul inteligent, cu personalitate, tandru, afectuos si corect - indiferent de cum arata. Si din practica, de obicei barbatii care nu (mai) arata asa de bine si-au dezvoltat multe alte calitati tocmai ca sa compenseze aceasta latura pe care toata lumea pune atata pret dar ei nu o au.

Mai sunt si exceptii de la "regulile" astea dar de aia se numesc exceptii!

Cat despre faptul ca omul respectiv vrea si sex, pai vrea, cat timp mai ..."misca", normal ca mai are si dorinte. Singura problema majora este daca vrea numai sex! Si care-i problema ca il cunoaste pe site, sa fim serios, asta tine deja de evolutia omenirii si implicit a societatii, ce sa-i faci daca "serate dansante" si ceaiuri de la ora 5 nu se mai organizeaza , cunosti lumea cum poti...

Cred ca subiectul asta a inceput sa devina unul de interes public, Mona, fara sa vrei (?) ai atins un subiect fierbinte al societatii actuale: lipsa de principii si valori adevarate, si "pretuirea" non valorilor mediatizate intens. Caci asta tot de la mass media ni se trage, peste tot ni se creaza impresia ca frumusetea are anumite standarde si ca in afara lor nu mai vorbim de frumusete, dar nu cred ca valoarea e definita corect de parametri respectivi.

Ma rog, subiecte "vaste" :) ...

Numai bine.

Nici nu stiu de unde sa incep, dupa ce am citit aceste opinii, care par sa fie impartasite de extrem de multa lume.

Probabil prin a spune ca omul e o fiinta absurda. Desi intalneste in jur o gramada de persoane egocentrice, inculte, interesate material, nesimtite etc, si probabil ofteaza ani de zile ca numai marlani/ toape ii ies in cale, cand gaseste o persoana compatibila intelectual si sufleteste, care pare sa aiba toate calitatile spirituale, nu stie sa o aprecieze suficient pentru ca "nu corespunde" din punct de vedere fizic. Pai daca vrem perfectiune, poate o vom gasi pe lumea cealalta.

Mai toata lumea pleaca de la premiza ca omul e "ostracizat" in mod corect de catre cei din jur, sau cel putin respins de femei pe buna dreptate, pentru ca e "urat". Ca i se face o concesie prin a accepta o intalnire cu el, dandu-i-se o sansa in ciuda aspectului fizic, ca si cand asta l-ar defini. Nu suspectez pe nimeni de rele intentii, mai ales pe Monica, insa nu cred ca multa lume intelege greseala din mentalul colectiv, cum ca oamenii au dreptul sa dea decrete in ceea ce priveste aspectul fizic al altora. Cei care nu stiu cum e sa ai un asemenea complex isi inchipuie ca oamenii care il au sunt disperati, se agata de orice ocazie, sau se straduiesc din rasputeri sa le faca altora pe plac pentru a fi acceptati. Deci ca acei oameni trebuie sa constientizeze ca au o problema, ca e imposibil sa-i vrea cineva asa cum sunt si trebuie sa se schimbe neaparat.

Problema o au cei din jur si nu ei. Complexele fizice nu apar neaparat din cauza aspectului in sine ci din cauza celor care considera ca acesti oameni stau undeva intr-o grota emotionala, asteptand un salvator care sa ii transforme cum a transformat-o zana cea buna pe Cenusareasa. Nu e asa. Au exact aceeasi mandrie ca cei care ii considera usor inferiori, si merita acelasi respect, nu o atitudine de Pygmalion, de "eu te voi ajuta sa te ridici din conditia ta, sa iti repari defectele". S-a gandit cineva ca poate unii nu vor sa se schimbe, ci doar sa cunoasca oameni care nu dau doi bani pe fumurile general acceptate de societate...?

Din pacate ideea multora e ca "uratii" trebuie sa-si stie locul, sa isi deteste imperfectiunile, sa fie mereu constienti de ele si sa spere in marinimia unor persoane de sex opus. Marinimie, nu altceva, ca ei ar trebui chipurile sa stie ca nu pot starni altfel de interese. Ca unui "frumos" ii mai dai o sansa, doua, trei, chiar si dupa o marlanie, dar un "urat" trebuie sa se dea de 10 ori peste cap sa-ti demonstreze ca te merita, inainte ca tu sa iei in considerare o prietenie sau relatie cu el. Ce-ar fi sa-i tratam pe altii cu acelasi nivel de consideratie?

Toate astea confirma o realitate trista, si anume ca nu conteaza cate calitati intelectuale sau sufletesti ai, poti avea cate-n luna si-n stele - daca nu arati conform unor standarde, esti "cetatean de categoria a doua". Calitatile nu ti le va descoperi nimeni pentru ca altii nu vor putea trece peste aspectul fizic. Si nu stiu cum isi inchipuie unii ca asta nu ii doare pe cei marginalizati, si ca nu li se pare absurd, pentru ca oricat ar da, pe toate planurile, nu va fi niciodata de ajuns. Si cand vine de la straini, treaca-mearga, poti sau nu sa pui la suflet - dar cand vine de la un om apropiat, care credeai ca te cunoaste si te apreciaza pentru ceea ce esti? Oare cat de oribil te simti cand iti spune cineva ca esti fantastic din aproape toate punctele de vedere, dar nici chiar asa nu poate trece peste defectele fizice...? Deci daca nici cineva care tine la tine nu te poate place, desi probabil a facut eforturi datorita altor calitati, dar tot nu a reusit, cat de respingator trebuie sa te simti...?

Si daca esti cel "urat" din cuplu si altii vad ca ai o personalitate placuta si ai face orice pentru celalalt, nu se gandesc ca poate tu asa esti pur si simplu, automat presupun ca ii pupi picioarele pentru marinimia de a-ti fi dat o sansa. De aici si impresia multora cum ca cel "frumos" va fi mereu superior intr-o relatie cu un "urat", pentru ca oricum ar evolua relatia respectiva, cel "frumos" a lasat de la el prin simplul fapt ca tolereaza aspectul celuilalt. Deci lipsa de respect, refuzul de a-l trata pe celalalt de la egal la egal samd. Chiar daca se face cu delicatete. Dupa o anumita apropiere - si iar repet - sincera, nu exista exprimari de genul "am vazut oameni mai pociti ca el", "nu e hidos" samd.

Si faza e ca mentalitatea asta e asa impamantenita ca uneori si familia si cercul de prieteni (daca se pot numi asa) au aceeasi atitudine, chiar daca nu de dispret, ci un fel de mila. Adica trateaza un "urat" ca si cum nu s-ar putea bucura de viata in aceeasi masura ca si ei, si ii mentioneaza de cate ori pot ca "a, apropo, am citit undeva ca pentru problema ta poti face a, b, c...", de parca ar trai numai cu gandul la asta sau ar merge cu un nor deasupra capului, si ei vor sa il salveze, ca altfel nu are nici o sansa sa fie fericit vreodata.

Iar in legatura cu faza cu indignarea fata de privirile chelnerului si trecatorilor, desi Monica probabil crede ca denota empatie din partea ei pentru tipul respectiv, e exact pe dos, pentru ca e in afara problemei. A spus ca a fost indignata nu din principiu, adica de atitudinea descrisa mai sus, ci de faptul ca a fost privit asa desi "nu e chiar hidos" si "exista si altii mai pociti decat el." Deci pentru ca inca mai poate fi "dres" si nu intrunea criteriul hidoseniei necesare atragerii unor asemenea priviri, nu pentru ca privirile in sine ar fi revoltatoare in orice fel de situatie (eu una ii luam chelnerului tirbusonul din mana si i-l infigeam direct in fund). In general, un om care a suferit desconsiderarea unor superficiali nu vrea sa fie ajutat sa se "ridice la standardele lor", ci dispretuieste complet modul lor de gandire.

Finnian a scris:

In general, un om care a suferit desconsiderarea unor superficiali nu vrea sa fie ajutat sa se "ridice la standardele lor", ci dispretuieste complet modul lor de gandire.

De acord cu ce ai spus, dar ma gandesc ce alte posibilitati are in viata asta. Este realizat profesional dar nu sentimental. Chiar daca dispretuieste modul lor de gandire pana la urma tot intre ai ajunge si va fi dezamagit din nou. Si cei urati pot fi fericiti, dar unde? Oare el ar fi atras de o fata care exact arata ca el? In masura in care poate ar trebui sa lucreze putin si la fizicul sau. Dar el nu e sigur ca vrea asta. Luand la extrem si boschetarii fara dinti fac sex dar nu stiu cat sunt de fericiti printre aburii de alcool. De ce sa-i condamnam daca lor asa le place sa traiasca. O discutie asemanatoare a fost si pe topicul pentru virgini. Concluzia era ca femeile din romania multe sunt maneliste, proaste ori materialiste si ca sansa vietii ar fi emigrarea in Germania ori in tarile nordice unde femeile nu sunt superficiale si stiu intradevar sa iubeasca un om pentru sufletul sau. Da, societatea a ridicat standardele destul de sus, dar cand esti respins in repetate randuri ce solutii ai, poti sa te resemnezi si sa fii fericit?

Finnian a scris:

Sunt perfect de acord cu tine, traim intr-o lume mult prea superficiala in care doar aparentele conteaza, nu si sufletul, valorile morale.De aceea vreau sa-i dau o sansa, pt ca este un om deosebit,care merita apreciat pt felul de a fi si pt calitatile sale si NU pt cum arata!

Am iesit cu destui tipi frumosi,dar lipsiti de substanta,superficiali, snobi, plini de sine, aroganti, crezand ca pot avea orice femeie la picioare doar pt ca aratau bine. :) Nici macar cu unul dintre acestia nu am putut aborda subiectele care ma interesau, nu reuseam sa fiu pe aceeasi lungime de unda... mereu aceleasi banalitati, aceleasi converrsatii banale si plictisitoare.Si daca fizicul lor nu m-a dat pe spate, felul lor de-a fi...DA! la propriu, intr-un

mod nu tocmai placut. :)

Dpdv al valorilor si principiilor mele as indrazni sa afirm ca am intalnit barbatul la care am visat mereu.Si tocmai din acest motiv refuz categoric sa fac parte din "turma" superficiala si meschina a majoritatii,care marginalizeaza si judeca un om prin prisma aspectului fizic, o societate care ii priveste pe cei "URATI" cu mila, ironie, dispret si cu un aer de superioritate prost inteleasa:blink:

Da, ai dreptate, m-am exprimat gresit si imi cer scuze pt asta. Indignarea mea a fost cauzata de acele priviri ironice la adresa unui om care nu avea nicio vina pt defectul sau.Nimeni nu merita sa fie tinta tuturor mistourilor doar pt ca arata mai putin bine.

Daca in ochii tai el nu este frumos asa cum e, nu are rost sa te amagesti - nu il vrei

ok atractie fatala nu exista

dar daca nici nu i se pare respingator, daca nu are repulsie fata de fizicul lui si petrece ceva timp cu el se poate sa-i descopere anumite trasaturi sau pur si simplu se obisnuieste cu el asa cum e si nu mai da importanta ca nu e Fat Frumos; sarmul unui om nu tine de lungimea dintre ochi raportat la lungimea nasului precum poate fi frumos de numai si lipsit de farmec

si la o adica, conteaza ce se intampla in relatiile lor intime, alea trebuie sa fie la varf

(nu inseamna ca daca e urat n-o poate satisface sexual)

nu ce reactie are chelnerul cand ii vede

dar mie tipul asta mi se pare ca recurge la metode murdare ca s-o aiba

ea sensibila il compatimeste, ii e mila de el si se hotaraste sa-i dea o sansa (ca doar nu va proceda ca superficialele celelalte) si astfel cade in plasa

cam asa vad eu scenariul

edit: confesiunile pe care el i le-a facut si plangerea de mila puteau avea loc dupa ce erau impreuna

dar nu poti cladi o relatie pe asa ceva

Daca nu exista atractia fizica de la inceput, ea nu apare pe parcurs, indiferent ce retusuri isi face acea persoana. Eu cred ca tu il vrei ca prieten si atat. Ti-e mila de el, ai vrea sa arate mai bine sa nu mai sufere, vrei sa investesti in relatia de prietenie, dar nimic mai mult. Iti poti imagina ca te saruti cu el? Ca el te mangaie, ca te atinge si intre timp tu il privesti in ochi? Nu cred...si nici in viitor nu va fi asta. Mi se pare ca pentru el va fi un mare chin sa va vedeti, sa incerce in permanenta sa te cucereasca, sa para interesant, etc. Nu ar mai fi nimic natural.

Plus ca, nu exista prietenie intre un barbat si o femeie. Daca vrei sa ii faci un bine, lasa-l de pe acuma. El va ajunge sa te iubeasca, iar tu iti vei gasi un barbat dupa bunul plac si il vei lasa cu ochii in soare. Incet veti vorbi tot mai rar, el te va cauta, tu vei fi indiferenta...si el va considera in continuare ca femeile sunt proaste/curve/superficiale/interesate...

Monica24 a scris:

Imi cer scuze pentru tonul agresiv. Sunt o fire usor impulsiva care o mai ia pe aratura cand e vorba de subiecte sensibile. Ma bucur pentru voi; numai bine.

Monica24 a scris:

Dpdv al valorilor si principiilor mele as indrazni sa afirm ca am intalnit barbatul la care am visat mereu.

tre sa fie din punct de vedere sexual. ca esti atrasa de el, altfel paine lu` Doamne Doamne de e ...............o sa te gandesti la unul de care te simti atrasa sexual.

Dac tu te simti atrasa sexual de el, ok.